Connect with us

Prima Pagina

Spitalul Județean Brașov va avea 28 de paturi de terapie pentru pacienții cu COVID-19. Săptămâna trecută, autoritățile județene anunțau 28 +13 posturi ATI

Published

on

Directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Cătălin Mișarcă, a clarificat luni situația paturilor ATI – COVID de la această unitate sanitară. Astfel, după ce  secția modulară din curtea spitalului, Spitalul Județean Brașov va avea 28 de locuri ATI pentru tratarea pacienților cu noul coronavirus, nu mai multe, nu mai puține.  

„28 de paturi vor fi suficiente. Nu cred că mai este un spital din România care să aibă atâtea”, susține Mișarcă.

 Declarația directorului medical al spitalului brașovean vine după ce săptămâna trecută, în ziua în care șantierul a fost vizitat de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, dar și de ministrul Sănătății, Nelul Tătaru, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a anunțat că „spitalul modular va fi dotat complet cu echipamentele necesare funcționării”, și că „Spitalul va fi structurat astfel: 14 paturi pentru terapie intensivă cu ventilație și 14 paturi pentru terapie intensivă intermediară. În plus, se vor păstra și cele 13 paturi de terapie intensivă funcționale deja la Spitalul Județean Brașov, paturi dedicate  bolnavilor de COVID (este vorba despre cele 15 posturi ATI amenajate în prima parte a lunii martie – n.n.)”.

Secția modulară, funcțională la începutul lunii viitoare

Tot săptămâna trecută au fost lansate și mai multe termene de dare în folosință a secției modulare din curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Astfel, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne a afirmat că, în cazul în care construcția modularului va fi gata în 21 august, va mai fi nevoie de câteva zile pentru montarea echipamentelor, astfel că modularul ar putea deveni funcțional în jurul  date de 22 – 23 august. La rândul său, ministrul Sănătății a spus că vrea ca secția modulară să fie pregătită să preia pacienții încă din 21 august, dată până la care ar trebui finalizată construcția, ar trebui montate echipamentele și ar urma să fie asigurat personalul.

În schimb, directorul medical al „Județeanului”, dr. Cătălin Mișarcă a declarat luni că lucrările la secția modulară trebuie să fie gata în 21 august, apoi va mai fi nevoie de câteva zile pentru a monta echipamentele.

„Cred că noua secție va fi operațională în jurul datei de 1 septembrie”, a explicat acesta.

Ce se va întâmpla cu cele 15 paturi ATI COVID funcționale în acest moment:

La începutul lunii martie, în fosta secție de Neurologie din Corpul B al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov au fost amenajate cele 15 posturi ATI pentru tratarea pacienților infectați cu COVID-19 care ajuns în stare critică. În scurt timp, spațiul în care funcționează aceste paturi va trebui evacuat, a anunțat dr. Mișarcă. 

„Am fost notificați de constructorul care se ocupă de modernizarea Corpului B să eliberăm respectivul spațiu, pentru ca ei să poată continua lucrările”, a precizat directorul medical al spitalului brașovean. 

La „Județean” ar putea fi amenajate mai multe posturi ATI, dar nu există personal

Dr. Cătălin Mișarcă a mai spus că pentru amenajarea posturilor ATI pentru tratarea pacienților COVID nu echipamentul este problema, ci personalul de specialitate care să le deservească.

 „Noi putem amenaja și 50 de paturi ATI, dar avem nevoie și de medici. Nu putem asigura personal peste limita de 28 de paturi, pentru că avem un număr limitat de specialiști. Încercăm să mai angajăm medici. Avem promisiunea că vor veni trei specialiști, unul dintre ei chiar în zilele următoare”, a explicat directorul medical al spitalului, care nu consideră că detașarea de la alte unități medicale din județ este o soluție, pentru că, spune el, „nu există medici care să fie transferați”, a argumentat reprezentantul Spitalului Județean Brașov.    

Explicația pentru terapia intensivă și terapia intermediară:

Săptămâna trecută, atât ministrul Sănătății, cât și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne au anunțat că la secția modulară din curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov vor fi 14 locuri de terapie intensivă și alte 14 de terapie intermediară. Dr. Cătălin Mișarcă a precizat că această „împărțire” se face luând în calcul procedurile medicale, nu aparatura.

Toate cele 28 de paturi vor fi complet dotate, însă, în funcție de starea și evoluția pacienților, se vor aplica proceduri diferite de ventilare mecanică. Această ventilare se face în trei faze. În prima fază, se folosește o mască simplă de oxigen. Dacă starea pacientului se agravează, se trece va faza a doua, care presupune folosirea unei măști CPAP, care este mai complexă. Doar în cazurile foarte grave se recurge la a treia fază de ventilare mecanică, intubarea, care este o metodă invazivă. De altfel, noi facem tot posibilul să nu ajungem la intubare. În jur de 90% dintre pacienții COVID care ajuns la intubare își pierd viața. De regulă, scapă cei car sunt mai tineri”, a declarat dr. Mișarcă.  

 

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: De săptămâna viitoare începe dotarea secției modulare de terapie intensivă de la Spitalul Județean Brașov

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima Pagina

Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”

Published

on

Șefa Secției de Oncologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (SCJUBv), dr. Mariana Sporiș, de obicei discretă în ceea ce privește declarațiile publice, și-a motivat demisia din funcția de șef al „Oncologiei”, dar și din calitatea de medic în cadrul unității sanitare brașovene.


De altfel, ea a menționat că nu a vrut să facă declarații în spațiul public în legătură cu demisia ei, dar „afirmațiile conducerii SCJUBv mă obligă să fac unele precizări”.
În primul rând, ea a ținut să precizeze că nu a demisionat „din cauza Fundației Metropolis, nu ei m-au dezamăgit. Chiar le mulțumesc pentru implicare și știu că nu din cauza lor a căzut proiectul de renovare a secției”.
De asemenea, ea nu a avut niciun reproș la adresa fostei conduceri a spitalului.

„Nu mi-am dat demisia nici din cauza fostei conduceri a SCJUBv. Împreună cu fostul manager și fostul director medical am gândit îmbunătățirea condițiilor hoteliere, dotarea cu aparatură, creșterea calității serviciilor pentru pacienții oncologici. Prin fonduri europene s-a achiziționat aparatură nouă, de top, care urma să fie instalată în secția renovată. Împreună am fost o echipa, asta a fost și este percepția mea”, a explicat medicul brașovean.

O demisie de onoare

În acest proiect, a continuat ea, „am implicat în acest proiect mulți oameni, apropiați sau necunoscuți, am oferit speranțe, am cerut încredere și… bani”.


„Proiectul a căzut. Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic. Considerați că e o demisie de onoare. Și nu mai vreau nici să rămân ca medic în cadrul SCJUBv – asta din motive personale”, a mai spus dr. Sporiș.


Totodată ea a ținut să le mulțumească celor care i-ai fost alături: pacienți, aparținători, prieteni, firme, ONG-uri, celor care au donat și s-au implicat.


„Încă o dată mulțumesc Fundației Metropolis care a făcut ca visul nostru să pară realizabil. Am fost aproape…”, a mai spus Mariana Sporiș.


Pe de altă parte, ea a transmis și o rugăminte către conducerea spitalului: „Să nu mai facă speculații și nici să nu mai dea declarații în numele meu”.

Acest apel vine în contextul în care, printr-un comunicat de presă, conducerea SCJUBv a transmis că ea „și-a exprimat decizia de a-şi înceta activitatea în cadrul SCJUBv ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
Amintim că în 3 februarie, Fundația Metropolis a anunțat retragerea din proiectul de renovare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Președintele fundației a motivat această decizie prin faptul că administrația județeană a anunțat că va realiza lucrări mult mai ample la clădire, estimate la aproximativ 60 milioane de lei.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Trending