Investitii
Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Brașov, prima construcție medicală nouă din 1973 încoace, preia pacienți de azi. Cum arată UPU și ce dotări deține
Noua Unitate de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brasov este în funcțiune de azi. Primii pacienți vor fi primiți aici după ora 18.30, pe parcursul zilei fiind făcută trecerea din actuala UPU. Deschiderea are loc de la ora 11.00 în prezența secretarului de stat Raed Arafat, a presedintelui CJ Brașov, Adrian Veștea, a prefectului Cătălin Văsii si a dr. Cristina Vecerdi (deputat) fostul coordonator al UPU și inițiator al acestui proiect de modernizare.
Aceasta este unitate medicală publică construită în judeţul Braşov după anul 1973. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 14.944.842,77 lei, iar la finele acestora a rezultat o clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 1.929 mp (faţă de 400 mp cât a măsurat vechiul spaţiu) şi cu o configuraţie total schimbată faţă de ceea ce a existat la Spitalul Judeţean Braşov până în prezent, spune deputatul Cristina Vecerdi, medicul care a inițiat și a coordonat acest proiect.
Ce cuprinde noua Unitate de Primiri Urgenţe a judeţului Braşov
Accesul în UPU al ambulanţelor şi al pacienţilor care vin cu mijloace proprii se realizează printr-o poartă electrică, acţionată automat în momentul sosirii ambulanţei. Este posibilă intrarea simultană a două autovehicule, dar există o prevedere a spaţiului din faţa UPU pentru cazul în care ar apărea o supraaglomerare sau un accident cu victime multiple.

De la intrare, pacienţii ajung într-un spaţiu extrem de generos care este destinat triajului. Acesta este punctul fierbinte al Unităţii de Primiri Urgenţe, deoarece aici se stabileşte gravitatea stării pacienţilor şi, în consecinţă, prioritizarea lor în funcţie de protocolul naţional de triaj. Pacienții critici au prioritate zero și vor fi asistați imediat în zona roșie. Urmează ca prioritate urgențele majore (zona galbenă), dar și urgențele minore au un spațiu propriu destinat pentru evaluare și rezolvare. O sală de sutură și o cameră de gardă ortopedie se alătură rezolvării cazurilor de urgență.

Zona roşie, dedicată pacienţilor aflaţi în stare critică, dispune de dispozitive pentru livrarea gazelor medicale sub formă de console, care permit poziţionarea paturilor în aşa fel încât personalul medical să aibă acces deschis de jur împrejurul pacienţilor. Consolele sunt mobile şi dispun de prize pentru oxigen, aer comprimat şi vacuum. Ele permit cuplarea ventilatoarelor, sunt dotate cu suporturi pentru aparatura specifică şi dispun de braţe care pot fi mutate, astfel încât accesarea pacienţilor să fie facilă. În zona roşie sunt 4 astfel de posturi de resuscitare.
Zona galbenă este cea mai mare încăpere medicală din cadrul UPU, aici fiind funcţionale 14 posturi de lucru, dispuse pe trei laturi pentru o mai bună supraveghere a pacienților. Toate posturile de lucru, din toate ariile, respectă intimitatea pacientului și permit discutarea deciziilor împreună cu pacientul și aparținătorul acestuia. În mijlocul încăperii este amenajată o „insulă” unde personalul medical are acces la sistemul informatic, la mijloacele de comunicare cu ambulanțele și la stația centrală de monitorizare.
Spaţiul urgenţelor majore comunică cu cel destinat pacienţilor în stare critică. Se întâmplă adesea ca pacienţii în stare gravă să devină critici sau, dimpotrivă, cei care au fost stabilizaţi în zona roşie să fie mutaţi în spaţiul de urgenţe majore.
Zona galbenă – destinată urgenţelor grave, şi zona roşie – în care vor fi trataţi pacienţii în stare critică, sunt dispuse în partea opusă zonei verzi, acestea fiind practic urgenţele majore care definesc activitatea UPU.
Zona verde este destinată urgenţelor minore, aici existând 8 posturi de lucru, dotate cu facilități medicale pentru o rezolvare cât mai rapidă și eficientă a pacienților din această arie. Dacă până în prezent UPU avea o singură sală de aşteptare pentru pacienţi şi aparţinători, o noutate a acestui proiect este crearea unei săli destinate exclusiv aparţinătorilor. Este vorba despre zonă de așteptare confortabilă, despărțită de aria medicală, dar în imediata vecinătate, pentru a permite comunicarea cu rudele pacienților.
De asemenea, analizele necesare stabilirii nivelului de alcoolemie solicitate de organele de Poliție se vor recolta într-un spaţiu separat, aflat în proximitatea zonei de triaj, fără a mai perturba activitatea medicală curentă.
Un element nou, deosebit de important este înființarea în cadrul UPU a Compartimentului de radiologie cu personal propriu și achiziționarea unui computer tomograf și a unui aparat Roentgen digital care vor deservi exclusiv pacienții din urgență. Un aparat Roentgen mobil, tot digital, va permite efectuarea de radiografii la patul pacientului aflat în stare critică. Acestor posibilități de investigație se alătură o linie de analizoare rapide, împreună realizând posibilitatea unui diagnostic mai rapid și scăderea timpilor de diagnostic în departamentul de urgență.
Există în planul de investiții pentru acest an realizarea unui sistem vacumatic de transmitere a probelor pentru analize direct în laboratorul spitalului, economisind astfel timp și resursă umană.
Toate încăperile din cadrul UPU au fost dotate cu sisteme de supraveghere video, ceea ce asigură o protecţie în plus deopotrivă pentru pacienţi şi pentru personalul medical.
Alt element nou este amenajarea a două săli de curs pentru nevoile spitalului și ale Facultății de Medicină din cadrul Universităţii Transilvania Braşov, precum și dotarea lor pentru activitatea de formare.
„Extinderea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe Braşov face parte dintr-un proiect mai amplu finanțat de Banca Mondială în România, proiect care a început în 2007 când s-au achiziţionat primele echipamente. Şapte ani mai târziu, a fost lansată o competiție serioasă pentru obținerea finanțării în vederea modernizării și extinderii a cinci unităţi de primiri urgenţe, dintre care doar două au fost selectate: Oradea și Brașov. Munca echipei noastre care a realizat argumentarea necesităţii proiectului de la Braşov a fost extrem de riguroasă şi profesionistă, reușind să îndeplinească exigențele Băncii Mondiale și să obţină finanțarea. UPU Brașov a fost înființată în 2007 și până în ziua de astăzi a parcurs un drum nu întotdeauna ușor, dar mereu motivat de profesionalismul echipei și de dorința de dezvoltare a serviciilor medicale de urgență în județul nostru. Tot în 2007, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean pentru Situații de Urgență Brașov am pornit serviciul SMURD care astăzi este extins în tot județul și a câștigat încrederea oamenilor prin profesionalism, disciplină și dărurie. Am trecut printr-o perioadă dificilă, plină de provocări, care a culminat cu ultimii doi ani de pandemie Covid 19 care au solicitat la maximul posibil serviciile de urgență și nu numai. În toată această perioadă, noua UPU a trecut de la faza de proiectare la cea de execuție, care, deși a debutat dificil, a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii doi ani, ajungând astăzi la final. Considerăm că acest proiect mult așteptat va fi pe măsura așteptărilor întregii comunități și reprezintă un pas important în evoluția sistemului de sănătate în judetul Brașov”, a spus deputatul dr. Cristina Vecerdi, cea care a iniţiat şi a coordonat Unitatea de Primiri Urgenţe Braşov.
Dotarea cu aparatură şi echipamente a noii UPU
Dotarea noii Unităţi de Primiri Urgenţe cu aparatură medicală şi echipamente s-a realizat prin contribuţia esenţială a Consiliului Judeţean Braşov, care a implementat în acest sens un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Administraţia judeţeană a accesat proiectul „Dotarea cu echipamente și aparatură medicală performante a UPU din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov”, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale, realizat pe componenta 1 POR/2017/8/8.1/8.2.B/1/7 regiuni, Axa Prioritară Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Operaţiunea 8.2.B: Unităţi de primiri urgenţe. Contractul de finanţare a fost semnat pe 7 mai 2019.
Prin intermediul acestui proiect, 18 tipuri de echipamente complexe și aparatură medicală de înaltă performanță, totalizând 83 de obiecte și aparate, printre care un computer tomograf, două aparate radiologice de ultimă generaţie, 20 de monitoare, 20 de sisteme de livrare gaze medicale, 11 tărgi performante, au fost achiziţionate în vederea creșterii calității serviciilor medicale și scurtării timpilor de așteptare pentru pacienți. Aceste echipamente au fost deja instalate şi puse în funcţiune.
Cheltuielile totale ale proiectului sunt de 6.793.628,72 lei, din care 6.657.756,14 lei sunt sume nerambursabile și 135.872,58 lei reprezintă contribuţia proprie a Județului Brașov.
În urma desfăşurării procedurilor de achiziţie, CJ Braşov a realizat economii de 1.799.174,66 lei, astfel că administraţia judeţeană a solicitat şi a primit acordul pentru prelungirea contractului de finanţare până în 31 decembrie 2023, pentru ca fondurile să fie cheltuite în totalitate. În baza necesităţilor formulate de conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, în perioada următoare vor mai fi achiziţionate cinci echipamente pentru UPU, cu o valoare totală estimată la 1,6 milioane de lei.
De asemenea, pe parcursul anului 2021 au fost achiziţionate alte echipamente şi aparaturi destinate noii Unităţi de Primiri Urgenţe, în valoare totală de 1.635.890 lei, fondurile fiind alocate din bugetul CJ Braşov.
Lucrări conexe realizate de CJ Braşov pentru noua UPU
Alte contribuţii ale administraţiei judeţene la acest proiect pe partea de infrastructură s-au realizat în perioada 2019 – 2021. Cu fonduri alocate din bugetul Consiliului Judeţean Braşov, care au totalizat 1.263.961,84 lei, s-au executat câteva lucrări conexe, dar importante pentru funcţionalizarea UPU: realizarea unui sistem flexibil modular pentru optimizarea activităţii pe perioada şantierului de la UPU, amenajarea parterului Corpului B din cadrul Staţionarului Central al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, amenajări exterioare şi asfaltări la intrarea principală în noua clădire UPU.
„Deschiderea noii Unităţi de Primiri Urgenţe a Braşovului – extinsă, modernizată şi dotată la cele mai înalte standarde, reprezintă o mare realizare pentru judeţul nostru, pentru sistemul de sănătate pe care îl gestionăm la nivelul Consiliului Judeţean, pentru toţi cetăţenii care beneficiază de serviciile medicale prestate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. În acest moment, profesionalismul şi dedicarea personalului medical care lucrează în domeniul urgenţelor sunt dublate de o infrastructură spitalicească de cea mai bună calitate, care permite o intervenţie rapidă şi eficientă pentru salvarea vieţii pacienţilor”, a concluzionat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
Investitii
FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.
Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.
„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.
Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.
Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.
Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare
Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.
„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.
Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.
„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.
Investitii
Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.
Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.
„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.
Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov
Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.
„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.
Pe termen lung: Consolidare și modernizare
Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.
Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului
Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.
Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist
Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia „ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.
„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.
La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.
Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.
Investitii
FOTE 2027. Bugetul competiției, estimat la 20 de milioane de euro. Autoritățile brașovene cer Guvernului să includă suma în bugetul de stat pe anul 2026
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă organizatorii mai au de făcut unele lucrări la infrastructura sportivă și de achiziționat echipamente, dotări și servicii. Toate acestea pot fi făcute dacă sunt banii în conturi, dar aceștia se lasă așeptați. De altfel, administrațiile publice locale și județene implicate în organizarea competiției au lansat un avertisment și au tras un semnal de alarmă: avem nevoie de resurse, pentru a merge mai departe.
„Nu suntem într-o situație economică foarte bună, iar asta ne face să fim atenți în ceea ce privește gestionarea resurselor. Avem promisiunea fermă din partea premierului României, Ilie Bolojan, că vom avea susținere din partea Guvernului”, a declarat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, într-o conferință de presă ce s-a desfășurat la Brașov.
Mulți, puțini, banii trebuie asigurați
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că bugetul FOTE 2027 este estimat la 20 de milioane de euro, sumă ce ar urma să acopere investițiile, dotările și organizarea evenimentului. Comparativ, el a spus că bugetul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 este de 5,2 miliarde de euro.
„Noi nu ne gândim la o astfel de sumă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor”, a declarat Scripcaru.
Totodată, el a menționat că până la deschiderea evenimentului olimpic mai sunt 12 luni, iar bugetul nu este aprobat.
„Nu există o sumă în bugetul național pentru FOTE 2027, astfel să știm cum să derulăm achizițiile și să facem pregătirile. Sperăm să se aprobe Legea bugetului național. Este un avertisment și un semnal de alarmă pe care îl tragem, pentru că România și-a asumat niște obligații pe care trebuie să le respecte”, a mai spus Scripcaru.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a menționat că în următoarele luni trebuie finalizate lucrările de îmbunătățire a infrastructurii sportive.
„Trebuie să organizăm competiții și să omologăm bazele sportive pentru FOTE. Pentru aceasta, trebuie să dispunem de resursele necesare, pentru a putea derula achizițiile și lucrările”, a declarat Veștea.
Trambulină cu nocturnă la Râșnov și un lac nou la Brașov
Probele din cadrul FOTE 2027 se vor desfășura la Brașov, Râșnov, Predeal, Gheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, iar în județul nostru mai sunt necesare o serie de investiții.
Astfel, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a previzat că va fi modernizată zona de elan a trambulinei K90 (cu finanțare din bugetul FOTE) și va fi realizată o nocturnă permanentă (printr-un program finanțat de Administrația Fondului de Mediu).
De asemenea, primarul Brașovului a anunțat că mai trebuie amenajat un lac de acumulare pentru alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale. Acesta a menționat că noul lac va fi amenajat pe un teren care nu este în domeniul forestier și va fi umplut cu apa din izvoarele identificate în zonă. Pentru această investiție, el speră ca suma necesară realizării lucrărilor să fie inclusă în bugetul FOTE 2027.
Număr record de țări participante
La Festivalul Olimpic al Tineretului European și-au anunțat prezența 48 de țări, un număr record pentru această competiție, a cărei primă ediție a fost în anul 1993.
Satul olimpic principal va fi în Poiana Brașov, iar la Cheile Grădiștei va mai fi un sat olimpic, amenajat în principal pentru sportivii care vor participa la probele programate la această bază sportivă.
Sportivii vor participa la 10 probe sportive, de la schi alpin și hochei, la schi alpinism, biatlon, snowboard, sărituri sau hochei fete sau 3×3.

Competițiile se vor desfășura la următoarele baze sportive:
– Hochei pe gheaţă la Patinoarul olimpic din Brașov;
– Schi alpin pe pârtiile din Poiana Brașov;
– Biatlon la Cheile Grădiștei;
– Schi fond la Predeal (Valea Râșnoavei);
– Patinaj artistic la patinoarul de la Cheile Grădiștei;
– Hochei pe gheață 3×3 la patinoarul din Sf. Gheorghe;
– Hochei pe gheață feminin la patinoarul din Târgu Secuiesc;
– Patinaj viteză pe pistă scurtă (short track) la patinoarul de la Cheile Grădiștei;
– Sărituri cu schiurile la Râșnov (Valea Cărbunării);
– Snowboarding la Predeal (Clăbucet);
– Schi-alpinism la Poiana Brașov (probele de anduranță) și la Cheile Grădiștei.
-
Prima Pagina2 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Sănătate3 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Prima Pagina3 zile agoTragere la sorți Cupa României! Kids Tâmpa, față în față cu elita fotbalului feminin românesc!
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Politica2 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
