Protestatarii anti Roșia Montană din toată țara, printre care și 50 de brașoveni, au participat ieri la Marea Adunare de la Câmpeni. Manifestanții au venit cu toată „recuzita”, de la fluiere sau PET-uri la tobe, iar cei din localitățile limitrofe au venit cu boi, cai și coase de lemn.
Protestul a început la ora 14.00 cu o slujbă religioasă, după care a fost citită Proclamația de la Câmpeni: „Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României! Ne păstrăm dreptul de a de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale și istorice de care depinde viața noastră. Fericirea și bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea și sărăcirea semenilor săi!”, se arată în document.
Ei au prezentat și o listă de revendicări:
- Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, bunurilor culturale, etc.
- Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățile miniere din România;
- Includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO;
- Desecretizarea contractelor și a actelor adiționale încheiate de Guvernul României, ce au ca obiect cedarea resurselor naturale;
- Demisia inițiatorilor proiectului „Legii Roșia Montană”;
- Asumarea de către Guvern a expertizei și punctelor de vedere referitoare la proiectul minier exprimate de Academia Română, Institutul Geologic Român, etc;
- Crearea unei comisii parlamentare de anchetă, care să cerceteze toate aspectele afacereii Roșia Montană;
- Refacerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni și acordarea unor facilități fiscale pentru dezvoltarea turismului, agriculturii, prelucrarea lemnului și refacerea fondului forestier;
- Elaborarea unei strategii de dezvoltare în acord cu principiile dezvoltării durabile;
- Începerea cercetării penale a celor care ai semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul Roșia Montană.
[scrollGallery id=109]
Manifestația s-a încheiat în jurul orei 19.00, după ce protestatarii au mărșăluit pe câteva străzi din Câmpeni.
„Pro” și „Anti”, la Roșia Montană
Înainte de a ajunge la Câmpeni, aproape toți protestatarii din țară au făcut o escală la Roșia Montană. Autocarele erau oprite la intrarea în localitate, iar un jandarm se urca în vehicul, pentru a-i însoți pe vizitatori. „Ni s-a spus că măsura este luată pentru a asigura securitatea protestatarilor anti Roșia Montană”, a declarat unul dintre organizatorii deplasării brașovenilor. „În comună sunt locuri speciale unde pot demonstra cei care susțin proiectul minier, respectiv la galerii și în Piața Mare, și o zonă unde pot protesta cei care se opun deschiderii exploatării de suprafață, adică în fața primăriei”, a declarat Alexandra Stoica, reprezentanta uneia dintre findațiile care implementează proiectul Adoptă o Casă la Roșia Montană. În sat, atmosfera era încordată. Jandarmii patrulau pe străzi, iar pe lângă protestatarii care nu se mai simțeau prea confortabil în „tricourile cu frunză” treceau indivizi nu foarte prietenoși. De altfel, tot sâmbătă, susținătorii proiectului minier au organizat un protest „la galerii”, astfel că jandarmii au fost în stare de alertă.
[scrollGallery id=110]
Peste tot se puteau vedea „însemnele” celor două tabere: un afiș prin care RMGC anunța că investește în conservarea patrimoniului cultural; pancarte pe care se putea citi că singura soluție pentru Roșia Montană este mineritul sau panourile de prezentare a proiectului „adoptă o casă”. Vizita a fost extrem de scurtă, fiind prezentate două obiective „adoptate”, respectiv biserica unitariană și un imobil în care va fi amenajat un muzeu. „În biserică a fost refăcută și orga, iar în muzeu sunt expuse fotografii de familie ale minerilor. În total, prin acest proiect au fost restaurate până acum în jur de 20 de clădiri. Este mult de muncă și este nevoie de foarte mulți bani. Casele, deși multe dintre ele sunt declarate monumente istorice, sunt într-un stadiu avansat de degradare, fiind părăsite de mulți ani”, a mai spus Alexandra Stoica.