Connect with us

Cotidian

Concluziile Planului de management: „Ghiolbanii” și ciobanii, amenințări pentru ecosistemul din Piatra Craiului

Published

on

18 august (45)

Planul de management al Parcului Național Piatra Craiului a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, printre factorii ce pot afecta aria protejată sunt turismul și pășunatul excesiv.

transhomanta (20)
Eventuala creștere necontrolată a numărului de turiști, se arată în document, poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, la eroziunea traseelor turistice și la creșterea cantităților de deșeuri, iar dacă vizitatorii vin cu câinii, aceștia pot deranja animalele sălbatice.

În același timp, deșeurile de la cabanele turistice poluează apele. În prezent, acest fenomen este accentuat în zona cabanei Brustureț. În zona cheilor, aerul este poluat de gazele de eșapament și de praful produs de autovehicule. Pe de altă parte, traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase și afectează flora din aceste zone.

Comportamentul unor vizitatori, pe care directorul Administrației Parcului Național Piatra Craiului (APNPC), Mircea Vergheleț, i-a definit „ghiolbani”, adică turiștii care nu respectă muntele, constituie una din amenințările importante, pentru că:

• Aruncă mari cantități de deșeuri menajere și chiar toxice;
• Circulă pe trasee nemarcate în zone nepermise, existând astfel riscul distrugerii unor habitate fragile ca grohotișurile. De asemenea, apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice: Funduri – Crucea Grănicerului, Curmătura – Șaua Crăpăturii, Botorog – Curmătura din cauza folosirii extinse;
• Culeg sau distrug deliberat unele specii de floră și fauna;
• Taie jneapănul, pe care îl folosesc pentru focurile de tabără;
• Campează și crează vetre de foc în locuri neamenajate, printre care Valea Bârsei și Valea Dâmbovicioarei;
• Circulă în zone nepermise, iar zgomotele produse de aceștia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împrerechere.

 

DSCF2987

În Regulamentul Parcului sunt prevăzute reglementări privind activitatea turistică:

• Accesul turiștilor este permis numai pe traseele turistice omologate, marcate pe harta turistică editată de APNPC, declarate oficial deschise. Pentru a putea vizita parcul, turiștii trebuie să achite o taxă. În parc sunt 40 de trasee turistice marcate, dintre care trei sunt neomologate. Iarna sunt închise 11 trasee.
De asemenea, în Regulament sunt enumerate și refugiile legale, respectiv Vf. Ascuțit, Șaua Funduri, Șpirlea, Șaua Grind, Diana, Cabana Ascunsă, Curmătura și Prăpăstii.
• Pentru turiștii care merg cu cortul în Piatra Craiului, APNPC a stabilit și câteva locuri de campare: la vechea pepinieră (drumul de acces dinspre Zărnești spre Fântâna lui Botorog), Curtea Cabanei Curmătura, Zona Cabanei Brustureț, Curtea Cabanei Garogița Pietrei Craiului, Zona pășunii Tamaș (de la intersecția Bârsei Grușețului cu Bârsa Tămașului la pârăul Boșii).
• Circulația bicicletelor pe alte drumuri decât cele prevăzute acestui scop, cât și circulația acestora într-o manieră ce deranjează publicul este interzisă;
• Accesul pe traseele de cățărare este permis celor care sunt echipați corespuzător, care știu să folosească materialele din dotare și care dețin abilitățile corespunzătoare. Accesul la și dinspre zonele de cățărare se va face numai pe potecile balizate/marcate. În absența acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente, evitând pe cât posibil avansarea pe zone de vegetație. Se vor evita scurtăturile la serpentinele potecilor sau coborârile în trombă care angrenează mari mase de pământ, grohotiș, pietriș sau frunze;
• Este interzisă editarea, tipărirea și comercializarea de hărți turistice pentru Piatra Craiului care menționează și încurajează circuite pe trasee nemarcate.
De altfel, luna trecută, în timpul unei dezbateri publice, directorul APNPC a afirmat că „politica APCNP este să descurajeze accesul pe traseele nemarcate, pe care am găsit foarte mulți turiști. Pe noi ne interesează ca turiștii să parcurgă traseele marcate, care au o lungime totală de 200 de kilometri, aici fiind cea mai mare densitate din România”.

Suprapășunatul, un alt factor de risc

transhomanta (21)

Actualul studiu de pășunat, se arată în Planul de management, a fost realizat în 2000 și demonstrează că toate pășunile din parcul național sunt suprapășunate și că biodiversitatea lor este afectată de acest fenomen: „În ultimii ani s-a înregistrat o creștere masivă a numărului de vite. Încărcarea cu animale a pășunilor este, în medie, de 2,2 ori mai mare decât capacitatea de pășunat”.

Acest lucru are numeroase efecte negative:

• Reducerea biodiversității pășunilor și invazia unor specii ce nu sunt consummate de animale;
• Apariția unor specii de plante nitrofile, tasarea solului, poluarea cu substanțe organice provenite din dejecții animale care pot pătrunde în pânza freatică;
• Ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajiști, vitele flămânde pătrund în pădure și chiar pe stâncării distrugând speciile endemice;
• Ciobanii taie jneapănul, pe care îl folosesc ca lemn de foc;
• Câinii de la stâne reprezintă o amenințare pentru mamiferele de talie mica și iezii de capră neagră și căpriori;

Pentru a rezolva această problemă, în prin regulament se prevede:

• Se interzice pășunatul fânețelor pe timpul verii;
• Dacă anumite porțiuni de pajiște se degradează sau sunt afectate accidental, se pot face însămânțări numai cu flora locală;
• Este interzis accesul animalelor domestic aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice care nu au sediul, respective domiciliul în localitățile Zărnești, Măgura, Peștera, Șirnea, Rucăr, Sătic, Dâmbovicioara, Ciocanu, Podu Dâmboviței și Dragoslavele;

18 august (69)
• Este obligatorie respectarea numărului maxim de animale domestice pe specii și categorii care intră pe pășuni. APNPC poate verifica în teren numărul de animale domestice pe pășuni;

• Este interzis pășunatul deasupra limitei naturale a pădurii;
• Amplasarea de stâne și adăposturi pastorale este permisă doar cu aprobarea APNPC;

transhomanta (34)

  • Numărul maxim de câini va fi cel stabilit prin lege. Animalele trebuie să fie vaccinate și să aibă jujee. Câinii fără jujee, descoperiți la mai mult de 50 de metri de stână sau de turmă, vor fi considerați hoinari;

• Este interzis pășunatul în păduri și în zona exceptată la pășunat.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Trending