Concluziile Planului de management: „Ghiolbanii” și ciobanii, amenințări pentru ecosistemul din Piatra Craiului

18 august (45)

Planul de management al Parcului Național Piatra Craiului a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, printre factorii ce pot afecta aria protejată sunt turismul și pășunatul excesiv.

transhomanta (20)
Eventuala creștere necontrolată a numărului de turiști, se arată în document, poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, la eroziunea traseelor turistice și la creșterea cantităților de deșeuri, iar dacă vizitatorii vin cu câinii, aceștia pot deranja animalele sălbatice.

În același timp, deșeurile de la cabanele turistice poluează apele. În prezent, acest fenomen este accentuat în zona cabanei Brustureț. În zona cheilor, aerul este poluat de gazele de eșapament și de praful produs de autovehicule. Pe de altă parte, traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase și afectează flora din aceste zone.

Comportamentul unor vizitatori, pe care directorul Administrației Parcului Național Piatra Craiului (APNPC), Mircea Vergheleț, i-a definit „ghiolbani”, adică turiștii care nu respectă muntele, constituie una din amenințările importante, pentru că:

• Aruncă mari cantități de deșeuri menajere și chiar toxice;
• Circulă pe trasee nemarcate în zone nepermise, existând astfel riscul distrugerii unor habitate fragile ca grohotișurile. De asemenea, apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice: Funduri – Crucea Grănicerului, Curmătura – Șaua Crăpăturii, Botorog – Curmătura din cauza folosirii extinse;
• Culeg sau distrug deliberat unele specii de floră și fauna;
• Taie jneapănul, pe care îl folosesc pentru focurile de tabără;
• Campează și crează vetre de foc în locuri neamenajate, printre care Valea Bârsei și Valea Dâmbovicioarei;
• Circulă în zone nepermise, iar zgomotele produse de aceștia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împrerechere.

 

DSCF2987

În Regulamentul Parcului sunt prevăzute reglementări privind activitatea turistică:

• Accesul turiștilor este permis numai pe traseele turistice omologate, marcate pe harta turistică editată de APNPC, declarate oficial deschise. Pentru a putea vizita parcul, turiștii trebuie să achite o taxă. În parc sunt 40 de trasee turistice marcate, dintre care trei sunt neomologate. Iarna sunt închise 11 trasee.
De asemenea, în Regulament sunt enumerate și refugiile legale, respectiv Vf. Ascuțit, Șaua Funduri, Șpirlea, Șaua Grind, Diana, Cabana Ascunsă, Curmătura și Prăpăstii.
• Pentru turiștii care merg cu cortul în Piatra Craiului, APNPC a stabilit și câteva locuri de campare: la vechea pepinieră (drumul de acces dinspre Zărnești spre Fântâna lui Botorog), Curtea Cabanei Curmătura, Zona Cabanei Brustureț, Curtea Cabanei Garogița Pietrei Craiului, Zona pășunii Tamaș (de la intersecția Bârsei Grușețului cu Bârsa Tămașului la pârăul Boșii).
• Circulația bicicletelor pe alte drumuri decât cele prevăzute acestui scop, cât și circulația acestora într-o manieră ce deranjează publicul este interzisă;
• Accesul pe traseele de cățărare este permis celor care sunt echipați corespuzător, care știu să folosească materialele din dotare și care dețin abilitățile corespunzătoare. Accesul la și dinspre zonele de cățărare se va face numai pe potecile balizate/marcate. În absența acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente, evitând pe cât posibil avansarea pe zone de vegetație. Se vor evita scurtăturile la serpentinele potecilor sau coborârile în trombă care angrenează mari mase de pământ, grohotiș, pietriș sau frunze;
• Este interzisă editarea, tipărirea și comercializarea de hărți turistice pentru Piatra Craiului care menționează și încurajează circuite pe trasee nemarcate.
De altfel, luna trecută, în timpul unei dezbateri publice, directorul APNPC a afirmat că „politica APCNP este să descurajeze accesul pe traseele nemarcate, pe care am găsit foarte mulți turiști. Pe noi ne interesează ca turiștii să parcurgă traseele marcate, care au o lungime totală de 200 de kilometri, aici fiind cea mai mare densitate din România”.

Suprapășunatul, un alt factor de risc

transhomanta (21)

Actualul studiu de pășunat, se arată în Planul de management, a fost realizat în 2000 și demonstrează că toate pășunile din parcul național sunt suprapășunate și că biodiversitatea lor este afectată de acest fenomen: „În ultimii ani s-a înregistrat o creștere masivă a numărului de vite. Încărcarea cu animale a pășunilor este, în medie, de 2,2 ori mai mare decât capacitatea de pășunat”.

Acest lucru are numeroase efecte negative:

• Reducerea biodiversității pășunilor și invazia unor specii ce nu sunt consummate de animale;
• Apariția unor specii de plante nitrofile, tasarea solului, poluarea cu substanțe organice provenite din dejecții animale care pot pătrunde în pânza freatică;
• Ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajiști, vitele flămânde pătrund în pădure și chiar pe stâncării distrugând speciile endemice;
• Ciobanii taie jneapănul, pe care îl folosesc ca lemn de foc;
• Câinii de la stâne reprezintă o amenințare pentru mamiferele de talie mica și iezii de capră neagră și căpriori;

Pentru a rezolva această problemă, în prin regulament se prevede:

• Se interzice pășunatul fânețelor pe timpul verii;
• Dacă anumite porțiuni de pajiște se degradează sau sunt afectate accidental, se pot face însămânțări numai cu flora locală;
• Este interzis accesul animalelor domestic aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice care nu au sediul, respective domiciliul în localitățile Zărnești, Măgura, Peștera, Șirnea, Rucăr, Sătic, Dâmbovicioara, Ciocanu, Podu Dâmboviței și Dragoslavele;

18 august (69)
• Este obligatorie respectarea numărului maxim de animale domestice pe specii și categorii care intră pe pășuni. APNPC poate verifica în teren numărul de animale domestice pe pășuni;

• Este interzis pășunatul deasupra limitei naturale a pădurii;
• Amplasarea de stâne și adăposturi pastorale este permisă doar cu aprobarea APNPC;

transhomanta (34)

  • Numărul maxim de câini va fi cel stabilit prin lege. Animalele trebuie să fie vaccinate și să aibă jujee. Câinii fără jujee, descoperiți la mai mult de 50 de metri de stână sau de turmă, vor fi considerați hoinari;

• Este interzis pășunatul în păduri și în zona exceptată la pășunat.

Follow and like us:

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*