Ca în fiecare an, de „Lăsata Secului” oamenii din Şcheii Braşovului sărbătoresc Măscăricii. Este un vechi obicei ce a fost reluat în urmă cu patru ani de Asociaţia Şcheii Braşovului. „Încercăm să readucem la viață un vechi obicei al Brașovului”, explicat vicepreședintele asociației, Eugen Moga.
[scrollGallery id=126]
Alaiul Măscăricilor a pornit de la Biserica Sfânta Treime, iar când a ajuns în Piața Unirii a fost oprit de părintele Vasile Oltean care care i-a întrebat pe petrecăreți ce caută în parohia lui, apoi i-a binecuvântat. „În lumea europeană, măscăriciul era singurul om care, protejat de mască, putea spune regelui adevărul. Totuși, în perioada medievală, mulți dintre ei au fost executați”, a declarat Olteanu.
La Poarta Ecaterinei, măscăricii au fost opriți de portari care, i-au lăsat să intre după ce au plătit o taxă, primind în schimb „țidulă”.
Ajunși la Muzeul Civilizației Urbane, partener al evenimentului, ei au fost serviți cu cropapăne, iar la Centrul Cultural Reduta, unde s-a desfășurat „Balul Măscăricilor”, au băut „crampanpulic” (un rachiu tradițional cu chimion).
Tradiția spune că cei mici porneau de la orele amiezii, mascaţi ca să nu se recunoască între ei. În hazul general copii umblau pe străzi pe la prieteni şi rude, unde erau primiţi şi serviţi cu renumitele croapăne (gogoşi). Seara şecheienii costumaţi cât mai fistichiu mărşăluiau în alai zgomotos pe străzi oprindu-se pe la prieteni şi rude. Petrecerile de pe străzi şi din case ţineau până târziu în noapte.