Înaltă Curte de Casație și Justiție a modificat legislația muncii cu privire la prestarea activității profesionale în condiții ilegale, adică „munca la negru”. Potrivit site-ului legislatiamuncii.ro, din momentul publicării deciziei ICCJ nr. 20/2016 în Monitorul Oficial, munca prestată de salariatul care are contractul individual de munca suspendat constituie contravenție, iar angajatorul va risca sancționarea cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru un astfel de caz.
Până la aceasta dată, conform Codului Muncii, primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă reprezenta o contravenție, iar primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără CIM încheiat constituie infracțiune. Așadar, primirea la muncă a persoanelor fără CIM se sancționează, de către Inspecția Muncii, cu amenzi de până la 100.000 de lei.
Decizia ICCJ a fost emisă ca urmare a sesizării formulate de Tribunalul Galați, cu privire la salariații care continuau să lucreze, deși aveau CIM suspendat pentru concediu fără plată. Decizia stabilește că „În sintagma «fără încheierea unui contract individual de muncă» prevăzută de dispozițiile art. 260 alin. (1) lit. e) Codul Muncii, republicat, se include și situația contractului individual de muncă suspendat». Decizia Înaltei Curți este obligatorie pentru toate instanțele.
Conform Codului Muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat:
• din inițiativa salariatului – concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; concediu paternal; concediu pentru formare profesională; exercitarea unor funcții elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului; participarea la grevă;
• din inițiativa angajatorului – pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condițiile legii; în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, pana la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; în cazul în care împotriva salariatului s-a luat măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care împiedică executarea contractului de muncă, precum și în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conținutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă, pe durata detașării; pe durata suspendării de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
• de drept – concediu de maternitate; concediu pentru incapacitate temporară de muncă; carantină; exercitarea unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel; îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat; forță majoră; în cazul în care salariatul este arestat preventiv, de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei.