Codrul secular de la Şinca a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, împreună cu alte păduri virgine și cvasivirgine din România, ceea ce va aduce măsuri mai stricte de protecție pentru această zonă.
La Şinca există 269 hectare de pădure, în mare parte cvasivirgină, deținute de comună și administrate de Ocolul Silvic Pădurile Şincăi. Aici se află cel mai înalt brad din România, care măsoară 62,5 metri înălţime și are o circumferinţă a tulpinei de trei metri.
Evaluarea Codrului Secular de la Şinca în vederea includerii în categoria pădurilor virgine a început în anul 2012, după aprobarea criteriilor printr-un ordin al Ministrului Mediului, iar de la finele anului trecut cele 269 de hectare din această pădure se regăsesc în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.
World Wide Fund România (WWF) susține că în Codrul secular de la Şinca, majoritatea brazilor au peste 55 de metri, iar o mare parte a pădurii este cvasivirgină, natura supravieţuind în forma sa cea mai pură fără a fi afectată de intervenţia omului. Sub coronamentele giganţilor de peste 500 de ani mişună peste 10.000 de specii de animale, toate într-o strânsă legătură firească.
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 de hectarea, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara și Codrul Secular Șinca.
Pentru a proteja pădurile, în 2012, WWF România a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. Apoi, în 2013, WWF a inițiat și susținut, alături de alte instituții și ONG-uri, procesul de nominalizare a acestor suprafețe și parcurgerea procedurilor pentru înscriere în UNESCO.
Este un eveniment istoric pentru silvicultura românească, în fapt recunoașterea “valorii universale excepționale” a pădurilor virgine din România de către cel mai înalt for științific: Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), a declarat Radu Vlad, Coordonator proiecte regionale și program păduri WWF-România. Până în prezent, din categoria valorilor naturale, în România numai Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost inclusă in anul 1991 în UNESCO.
Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.
În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate. Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei.
“Înscrierea acestor zone în lista patrimoniului mondial al UNESCO este esențială, nu doar pentru întărirea statutului de protecție pentru aceste suprafețe, ci sperăm și în impulsul pe care-l va genera în sensul asigurării protecției tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine din România”, a mai adăugat Radu Vlad.
Decizia UNESCO trebuie transpusă în cadrul legislativ național care astfel să faciliteze instituirea măsurile necesare pentru gestionarea adecvată a acestor valori (de ex. stabilirea cadrului administrativ, actualizarea planurilor de management, adaptarea strategiilor de dezvoltare regională și locală – inclusiv strategii de promovare și vizitare responsabilă etc).