În urma şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă din data de 7 noiembrie, prefectul judeţului Braşov, Marian Rasaliu, a emis un ordin de constituire a unei Comisii Mixte de Prevenţie pentru preîntâmpinarea situaţiilor de urgenţă, generate de urs şi alte animale sălbatice la nivelul judeţului Braşov.
Comisia este formată din reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, ai Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Braşov, ai Gărzii Forestiere Braşov, ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”-ICAS Braşov, primarul unităţii administrativ teritoriale în cauză, reprezentantul gestionarului de fond cinegetic în cauză, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Ţara Bârsei Braşov, ai Grupării de Jandarmi Mobile şi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Braşov.
„Membrii Comisiei se vor deplasa în localităţile, unde a fost semnalată prezenţa animalelor sălbatice în anul 2017. Aceştia vor verifica dacă au fost luate măsuri la nivel local de către gestionarul fondului cinegetic şi administraţia publică locală, în conformitate cu legislaţia în vigoare precum şi implementarea recomandărilor transmise de către Instituţia Prefectului judeţul Braşov”, a anunțat prefectul, printr-un comunicat de presă.
Cum s-a ajuns la prea mulți urși
Reamintim că în toamna acestui an, urșii au „recucerit” orașele, după aproape 10 ani de liniște. Potrivit mai multor organizații de protecția mediului, o cauză a reapariției „urșilor gunoieri” ar fi „sistarea” hranei complementare de către administratorii fondurilor de vânătoare. Ba mai mult, surse din cadrul Federației Coaliția 2000 susțin că prin această măsură, cei care au în grijă fondurile de vânătoare încearcă să „convingă” Ministerul Mediului, că sunt prea mulți urși, că aceștia nu pot fi ținuți sub control, iar pentru reglarea numărului de animale trebuie redeschisă vânătoarea de urs.
Pentru administratorii fondurilor cinegetice, miza este destul de mare, având în vedere că pentru un trofeu de urs vânătorii plătesc cel puțin 3.000 de euro, dar se poate ajunge și la 10.000 de euro.
Conform acelorași surse, „tăierea rațiilor” de hrană complementară s-a făcut brusc în urmă cu aproximativ doi ani, când a și fost interzisă vânătoarea. Până atunci, aceste animale au fost hrănite cu mare grijă, primeau chiar și dulciuri sau banane, astfel că a fost posibilă înmulțirea lor într-un ritm accelerat. Pentru a evita „invazia ursină”, specialiștii în carnivore mari din cadrul organizațiilor de mediu care fac parte din Federația Coaliția 2000 susțin că, nu trebuia oprită brusc hrănirea animalelor, ci acest lucru ar fi trebuit să se întâmple treptat, astfel încât animalele să aibă timp să se adapteze. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, rămași dintr-o dată fără hrană, urșii au început să coboare în orașe.