Brașovul, Sibiul și Argeșul vor semna un parteneriat pentru dezvoltarea stațiunii de schi din Munții Făgărașului. Totuși, stațiunea se află într-o zonă aproape inaccesibilă.

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, s-a întâlnit joi, la București, cu președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, președintele Consiliului Județen Sibiu, Daniela Câmpean, și vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Gabor, pentru a discuta despre implementarea proiectului „Dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil, Munții Făgăraș (200 de zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare durabilă în masivul Făgăraş)” – prevăzut în Masterplanul investiţiilor în turism, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul Consiliului Județean Argeș.
„Prin acest proiect se are în vedere amenajarea a 150 km de pârtii de schi în Masivul Făgăraș, ceea ce ar însemna o dublare a numărului de kilometri de pârtii din țara noastră. În urma discuțiilor s-a stabilit ca, pentru început, cele trei județe să semneze un contract de colaborare pentru implementarea acestui proiect, Argeșul, Sibiul și Brașovul fiind singurele beneficiare”, a transmis administrația județeană argeșeană.
Masterplanul a fost aprobat prin HG nr. 558/2017, iar domeniul schiabil din Munții Făgăraș este pe lista investițiilor care „pot fi implementate direct de către Ministerul Turismului”.

Poate în 2019… 

Acest proiect este într-o stare incipientă. De altfel, în luna decembrie a anului trecut, ministrul turismului a mers la Bâlea Lac, iar într-o conferință de presă a afirmat că acesta este „un proiect pe care România și-l dorea din anii ’70”. Tot atunci, el a anunțat că, în cel mai fericit caz, implementarea proiectului ar putea începe în anul 2019.
Totuși, proiectul promovat de Mircea Titus Dobre, pe langă faptul că va fi extrem de costisitor, mai are un punct slab: accesul în zona viitoarei stațiuni se face pe DN 7C (Transfăgărășan), drum care se închide în fiecare an, în jurul datei de 1 noiembrie. Practic, dezvoltarea stațiunii ar trebui să fie corelată cu un alt proiect grandios și extrem de costisitor: modernizarea Transfăgărășanului, astfel încât pe acesta să se poată circula și iarna. Aceasta investiție a fost anunțată anii de reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, dar totul a rămas la stadiul de plan.

Ce proiect era visat în „epoca de aur”

De altfel, potrivit site-ului sibian turnulsfatului.ro, despe acest proiect s-a discutat încă din 1968, când s-a dorit realizarea în Munții Făgăraș a unui oraș olimpic. S-au realizat proiecte și studii, iar la un moment dat chiar s-a pus problema începerii lucrărilor, dar șantierul nu a mai fost deschis, costurile fiind mult prea mari. Domeniul schiabil Bâlea – Capra ar fi urmat să fie dezvoltat într-un areal delimitat de Piscul Negru (1.200 m altitudine) și culmea Mușeteica (2.200 – 2.400 m altitudine) la sud, muchia Podeanu (1.900 m -2.200 m altitudine) la vest, culmea Râiosu – Buda – Arpașu Mic (2.360-2.450 m altitudine) la est și valea Bâlii respectiv valea Doamnei (minim 1.234 m altitudine) la nord.