Liderii celor trei partide maghiare din România, Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), au semnat luni la Cluj o declarație comună prin care cer autonomie teritorială, locală și culturală pentru Ținutul Secuiesc. Rezoluția a fost semnată după ce si Kulcsár-Terza József-György, președintele organizației Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), ales deputat pe listele UDMR a depus la Parlament, în 22 decembrie 2017, un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. (vezi AICI proiectul înregistrat la Camera Deputaților).
Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, Regiunea Autonomă Ținutul Secuiesc ar urma să aibă un președinte, un Legislativ propriu denumit Consiliul de Autoadministrare format din 77 de aleși, un Executiv, denumit Comisia de Autoadministrare. Regiunea va fi formată din 8 scaune (echivalentul județelor) în care vor exista Consilii Scaunale, Comisii Scaunale și președinți ai scaunelor. De asemenea, vor exista municipii, orașe și comune, în care vor exista foruri deliberative și primari.
În Anexa 1 a proiectului de lege sunt prezentate și cele opt scaune: Scaunul Micloșoara, Scaunul Ciuc, Scaunul Gheorghieni, Scaunul Kezdi, Scaunul Mureș, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi și Scaunul Odorhei. În Scaunul Micloșoara, cu reședința la Baraolt, sunt incluse și trei comune din județul Brașov, respectiv Apața, Racoș și Ormeniș.
Poliție proprie, bugete locale „echilibrate” de la bugetul de stat
Potrivit hotnews.ro, Regiunea Autonomă Ținutul Secuiesc ar urma să aibă o poliție proprie, care „trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește”.
De asemenea, capitolul X al proiectului de lege este dedicat „problemelor financiare”, în care se prevede că 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componentă a bugetului local, precum și 80% din volumul impozitelor și taxelor. Aceste venituri ar urma să fie completate și cu transferuri de la bugetul de stat, scopul fiind „garantarea funcționării autorităților de autoadministrare”. De asemenea, la articolul 111 al proiectului de lege se arată că „autoritățile de autoadministrare locală, scaunală și regională au putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare provenite de la bugetul de stat”.
„E nevoie de o amendare a Constituţiei”
„Noi credem că cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…); autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat – noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018- discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ. (…) E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comuna, municipiul şi oraşul, nu regiunile şi nu alte forme. (…) În anul Centenarului noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, luni, în timpul semnării rezoluției comune UDMR, PPMT, PCM, citat de Agerpres.
TEXTUL INTEGRAL AL REZOLUȚIEI
Rezoluția comună a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declarația de la Cluj-Napoca
La o sută de ani după adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate națională puternică și generatoare de valori, care dorește să își păstreze identitatea națională și patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorității guvernelor românești din diferitele perioade istorice. Deși eforturile de apărare a identității au consumat energii și resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât și proporțional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural și economic, dacă vom reuși să creăm cadrul politic, juridic și administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunității.
Pe baza experienței din ultimii o sută de ani, după 25 de ani după nașterea Declarației de la ClujNapoca ne exprimăm ferm convingerea că: păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei. Autonomia este, de asemenea, și în interesul majorității românești, deoarece o comunitate care se simte în siguranță contribuie semnificativ la progresul întregii țări.
La o sută de ani după Rezoluția de la Alba Iulia, suntem pregătiți pentru un nou început: în interesul dezvoltării țării și al viitorului nostru comun, vrem să găsim împreună soluții pentru problemele care dezbină comunitățile noastre. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar știm, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorității – propunem un parteneriat în acest sens și ne dorim să fim respectați.
Noi, reprezentanții Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanți responsabili și legitimi ai comunității maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru a armonizarea conceptelor de autonomie:
- Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară și autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.
- Considerăm că autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
- Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
- Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.
Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.
Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania și în vederea obținerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunității maghiare.
În abordarea problemelor concrete vom continua cooperarea în spiritul celor de mai sus.
KELEMEN Hunor – președinte UDMR
BIRO Zsolt – președinte PCM
SZILAGYI Zsolt – președinte PPMT