Chiar dacă nu a aprobat vreun OUG privind grațierea sau amnistia, Guvernul a aprobat, joi, peste noapte, un act normativ controversat. Astfel, la propunerea Ministerului Mediului și a Ministerului Afacerilor Interne, Executivul a aprobat, printr-o singură ordonanță „despre toate”, modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor.
În ceea ce privește secțiunea „protecția mediului”, Guvernul a decis modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și a legii prin care a fost aprobat de Parlament acest act normativ.
„De la data înfiinţării structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), atribuţiile custozilor vor fi preluate de către acestea”, este una dintre modificările aduse prin ordonanța „despre toate”.
Practic, prin această ordonanță, Guvernul a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate, acestea urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Custozii din ONG-uri, găsiți țapi ispășitori eșecul absorbției fondurilor europene
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, a explicat după ședința Executivului și de ce era nevoie de această modificare: „În vederea asigurării unei gestiuni eficiente și asigurării unui cadru unitar în procedurile de evaluare și emitere a avizelor în cadrul procedurilor de reglementare. Vor fi evitate astfel depășiri ale termenelor și a blocajelor în realizarea unor termene de realizare a proiectelor de infrastructură, având în vedere că sunt foarte mulți custozi. La un moment dat existau probleme de comunicare și în transmiterea informațiilor reale din teren”.
De altfel, el a preluat câteva idei din preambulul ordonanței „despre toate”, unde, printre altele, se dau mai multe răspunsuri la întrebarea „De ce?”:
- Pentru că este necesară deblocarea „proiectelor de infrastrucură care întâmpină dificultăți în derulare precum și a proiectelor aprobate și care sunt în imposibilitatea demarării datorită dificultăților în obținerea avizelor”.
- Pentru că „majoritatea termenelor de realizare a proiectelor de infrastructură sunt blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali”.
- Pentru că „menținerea situației actuale duce la nerealizarea proiectelor de infrastructură cu finanțare europeană în cadrul financiar 2014 – 2020. Totodată, administrarea neunitară a ariilor naturale protejate poate conduce la neabsorbția fondurilor alocate pentru biodiversitate prin axa 4.1 din Programul Operațional Infrastructura Mare”.
În viziunea Guvernului, salvatorul este Agenția Națională pentru Arii Protejate, așa că este necesară „preluarea custodiei ariilor naturale protejate care necesită custode de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea unei administrări unitare a acestor arii naturale protejate și a realizării proiectelor de infrastructură cu finanțare europeană în cadrul financiar 2014 – 2020” .
„Noi am dat avizul pentru modernizarea căii ferate Brașov-Sighișoara încă din 2014”
Despre „naționalizarea” ariilor protejate s-a discutat de mulți ani. La un moment dat, a fost înființată Agenția Națională pentru Arii Protejată, al cărei sediu a fost stabilit la Brașov, apoi i „s-a pierdut urma”. „Despre ideea preluării custodiei ariilor protejate de către stat s-a discutat încă din anul 2010, dar s-au tot schimbat guvernele, așa că ideea nu a mai fost pusă în practică. Acum, fără nici un fel de dezbatere, fără a fi anunțați, ne-am trezit peste noapte că a fost probat această ordonanță. A fost un șoc pentru noi. Practic, prin această măsură se stabilește că numai statul, prin universități, regii sau alte structuri, se mai poate ocupa de ariile protejate. Firmele și ONG-urile sunt scoase din schemă”, a declarat președintele Asociației Carpaterra Brașov, custode al mai multe arii protejate, printre care rezervația de la Racoș.
Acesta consideră că nu custozii sunt principalii vinovați de eșecul proiectelor de infrastructură. „În anul 2014, nouă și Societății Ornitologice Române (care are în custodie aria protejată de la Rotbav-n.n) ni s-a cerut avizul pentru proiectul de modernizare a căii ferate Brașov-Sighișoara, iar noi am eliberat aceste documente. Lucrările nu au început nici după patru ani de la emiterea acestor avize”, explicat președintele Asociației Carpaterra.
„Pur și simplu, statul vrea să preia toate ariile protejate”, este concluzia lui Cătălin Cantor.
Temerea ONG-urilor de mediu: avizul custodelui ar putea fi „redactat după considerente politice și nu de mediu”
Guvernul scoate de la masa discuțiilor administratorii independenți, care veghează ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu în țara noastră să se facă asigurând în același timp condiții de viață de calitate pentru oameni, este punctul de vedere al Federației Coaliția 2000, organizație care are sediul la Brașov și din care fac parte ONG-uri care administrează 10% din totalul ariilor naturale protejate din România.
„Odată cu preluarea ariilor protejate de la ONG-uri, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate va monopoliza și «avizul custodelui», un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive. Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate, existând riscul de a fi redactat după considerente politice și nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuțiilor administratorii independenți, care veghează ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu în țara noastră să se facă asigurând în același timp condiții de viață de calitate pentru oameni”, se arată într-un comunicat al Federației Coaliția 2000.
„Într-o democrație matură, această decizie ar fi produs bucurie, arătând că statul dorește să își asume protecția naturii. În România zilelor noastre însă, această decizie trădează cenzurarea sau/și înlăturarea experților independenți care au supravegheat timp de 18 ani pentru ca natura să nu fie distrusă. Adevărul este că organizațiile non-profit și non-politice de mediu au adus în atenția presei și publicului larg cazuri precum Roșia Montană, Râul Alb sau Defileul Jiului. Numai în ultimii 5 ani, Coaliția Natura 2000 România a documentat peste 50 de cazuri de încălcare a legislației ariilor protejate, în care funcționari din structurile statului au «facilitat» avizarea proiectelor cu impact”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000.
Pe de altă parte, reprezentanții ONG-urilor spun că în acest moment sunt peste 300 de arii naturale care nu au administrator, circa jumătate din total, iar agenția ar putea începe cu administrarea acestora înainte să elimine o structură care funcționează.
Ordonanța a apărut pe masa Guvernului la puțin timp după ce la conducerea ANAP a ajuns Adi Croitoru
Reprezentanții mai multor ONG-uri sunt de părere că în spatele acestei ordonanțe ar fi chiar actualul președinte al Agenției Naționale a Ariilor Protejate, Adi Croitoru, numită la conducerea agenției în 6 iulie, după ce a condus Direcția Biodiversitate din Ministerul Mediului. Ea l-a înlocuit în funcție pe George Fazakaș, care fusese numit la conducerea agenției în 8 martie 2018. Adi Croitoru a devenit celebră după ce în luna august a anul trecut a mers în inspecție pe șantierul lotului 4 al autostrăzii Lugoj – Deva, pentru a căuta liliecii care blocau proiectul.
Potrivit hotărârii de înființare, ANANP funcționează cu un număr de 90 de posturi, inclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului președintelui, iar acum nu a apărut un act normativ în care să se prevadă o suplimentare a posturilor. Asta în condițiile în care numai în ONG-urile care fac parte din Federația Coaliția 2000 sunt peste 400 de angajați, de la specialiști în diverse domenii, la rangeri.