Reprezentanți ai consiliilor județene, asociațiilor de vânători, proprietarilor de terenuri și primăriilor din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Prahova s-au întâlnit miercuri la Brașov, pentru a pregăti un plan pentru oprirea urșilor. Discuțiile ar fi trebuit să fie pur tehnice, însă s-au politizat destul de repede, când mulți participanți și-au amintit că decizia interzicerii vânătorii de urs în România a fost luată în anul 2016 de Guvernul tehnocrat (condus de Dacian Cioloș) și de ONG-urile protecționiste, ai căror membri „nu au văzut urs în viața lor”.
La discuții nu au participat reprezentanții ONG-urilor, chiar dacă unele dintre ele, cum este Fundația Carpați din Brașov au derulat proiecte finanțate direct de Comisia Europeană pentru conservarea populației de urs. De altfel, prefectul Brașovului, Marian Rasaliu, care a organizat întâlnirea a spus că acestea nu au fost invitate, dar a promis că vor fi chemate să facă parte dintr-un grup de lucru, care se va ocupa de elaborarea unui plan de măsuri pentru rezolvarea problemei urșilor în județele din Carpații de Curbură.
În timpul discuțiilor, președintele Consiliului Județean Covana, Tamas Sandor, i-a numit pe membrii ONG-urilor conservaționiste „verzi întunecați”, iar reprezentantul Facultății de Silvicultură din Brașov, Ovidiu Ionescu, a afirmat că în anul 2016, când a fost luată decizia interzicerii vânătorii de urs, la conducerea Ministerului Mediului erau „reprezentanți ai ONG-urilor protecționiste“.
Nici reprezentanții actualului Guvern nu au scăpat de „înțepăturile” participanților la ședința de la Brașov, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, afirmând că „de la Teleorman urșii se văd altfel ca de la munte. De la Teleorman se văd niște ursuleți de jucărie, care dorm în pat”.
La discuțiile de la Brașov, care au durat aproape 2 ore, au participat aproximativ 80 de persoane, cele mai multe dintre ele pasionate de vânătoare. Chiar și unii dintre primarii prezenți au declarat public că sunt și vânători.
Ei au stabilit și ce trebuie făcut: „punerea la respect a ursului“ și „reeducarea ursului, ca să ne știe de frică“.
Care au fost propunerile participanților:
- stabilirea unor cote de prevenție și de intervenție, prin care să se reducă numărul de animale astfel încât să fie atins pragul optim. Ovidiu Ionescu a precizat că în România sunt 10.000 de urși, în condițiile în care optimul ar fi de 4.000
- descentralizarea procedurii de despăgubire, de derularea procedurilor urmând a se ocupa autoritățile județene
- descentralizarea procedurilor de aprobare a recoltării exemplarelor periculoase de urs, dosarele urmând a fi aprobate de agențiile locale pentru protecția mediului
- reluarea vânătorii de trofeu, ceea ce ar genera venituri consistente
- susținerea financiară a asociațiilor de vânători, având în vedere că acestea „se ocupă de conservarea speciei”
- instruirea unor persoane din asociațiile de vânători, care să se ocupe de gestionarea conflictului om – urs în interiorul localităților
- implementarea unor măsuri care să limiteze „turismul de selfie”, practicat de cei care țin neapărat să se „fotografieze cu ursul”
- aplicarea urgentă a planului de măsuri pentru gestionarea speciei urs, elaborat de Ministerul Mediului.
Ce argumente au fost prezentate în susținerea vânătorii de urs:
- este ținut sub control numărul de urși, astfel încât aceștia să nu mai părăsească pădurile;
- prin vânătoarea de trofeu, sunt eliminate exemplarele dominante, care acum „împrăștie” urșii tineri;
- prin vânătoarea de trofeu sunt încasate sume consistente, ceea ce ar susține și economia națională;
Câți urși sunt în județul Brașov
Potrivit datelor președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, în județul nostru sunt 640 de urși, iar numărul optim ar trebui să fie de 340. Acesta a precizat că datele privind numărul de urși le-a obținut de la Agenția pentru Protecția Mediului Brașov și Garda Forestieră.
Pe de altă parte, reprezentantul Facultății de Silvicultură a Universității Transilvania Brașov, Ovidiu Ionescu, a afirmat că România este primul stat european în care au fost identificate ursoaice cu 5 pui. „Au fost descoperite 5 astfel de situații”, a precizat Ionescu.
În timpul ședinței de ieri, Veștea a prezentat și o statistică:
- urși accidentați de mașini pe segmentul Timișul de Sus – Predeal al DN 1: 2015 – 3 exemplare, 2016 – 4 exemplare, 2017 – 9 exemplare;
- atacuri asupra oamenilor în arealul Bran-Predeal-Săcele: 2015 – 5 atacuri, 2016 – 8 atacuri, 2017 – 20 de atacuri;
- atacuri asupra fermelor în arealul Bran-Predeal-Săcele: 2015 – 23 de cazuri; 2016 – 34 de cazuri; 2017 – 85 de cazuri.
După ședință, mulţi dintre participanţi au semnat o petiţie prin care cer Ministerului Mediului, printre altele, să instituie o cotă de prevenţie în cazul carnivorelor mari, respectiv urşi şi lupi.
