USR Braşov a lansat pe pagina de FB un sondaj online, la care sunt invitaţi să raspundă cât mai mulţi braşoveni, întrebarea fiind: „Considerați că Primăria ar trebui să își exercite dreptul de preempțiune pentru cumpărarea Palatului Știrbey și a parcului dendrologic, pentru a le reda brașovenilor?”
Demersul vine în condițiile în care în Consiliul Local va fi supus aprobării un proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preempțiune în cazul celor două. Pe lângă acest demers, USR a solicitat Municipalității să facă publice și proiectul de hotărâre, expunerea de motive și avizele obținute de acest proiect în comisiile CL.
Pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Local Brașo, care va avea loc vineri, se găsește un proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preempţiune pentru cumpărarea imobilului situat în Braşov, str. Crişan nr. 5, deţinut de SC VECTRA SERVICE SRL. „Imobilul” aflat la adresa respectivă este, de fapt, Palatul Știrbey, monument istoric construit de prințul Barbu Știrbey în anul 1912, au atras atenția reprezentanții USR, într-un comunicat de presă.
În timpul perioadei comuniste, Palatul Știrbey a fost naționalizat și transformat în Palatul Pionierilor, iar din anul 1958, în grădina de 85.000 mp, s-a început amenajarea unui parc dendrologic, de către studenții și profesorii de la Facultatea de Silvicultură din Brașov. În anul 2002, palatul și parcul au fost retrocedate urmașilor prințului Știrbey, iar atunci când aceștia au dorit să vândă proprietatea, Primăria a decis să nu își exercite dreptul de preempțiune, astfel încât palatul și parcul dendrologic au fost vândute unui cunoscut om de afaceri din Brașov, închise publicului și transformate în reședința personală a acestuia.
Ioan Corbu, membru în Biroul filialei municipale USR Brașov și inițiatorul acestui demers: „Noi am identificat câteva avantaje majore pentru Brașov și brașoveni, în cazul în care palatul și parcul ar reveni în proprietatea publică. În primul rând, Brașovul are cea mai mică suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor din țară, respectiv 5 mp. Considerăm că îmbunătățirea acestei situații reprezintă o prioritate pentru Brașov, de aceea parcul ar trebui reinclus în domeniul public și deschis pentru brașoveni. De semenea, parcul dendrologic este un patrimoniu didactic deosebit de valoros. Profesorii și studenții de la Silvicultură au depus o muncă titanică, timp de zeci de ani, aducând puieți mai întâi din țară, apoi din marile parcuri dendrologice din Europa, dar mai ales creând soiuri care să se poată adapta climei reci, montane, din Brașov. S-au construit sere, s-au făcut experimente și s-au obținut plante care nu mai există nicăieri în România. Mai mult decât atât, dacă vrem ca Brașovul să înceapă să se afirme ca centru universitar, un pas important ar fi să redăm parcului rolul de obiect de studiu pentru studenții de la facultatea de Silvicultură. Al treilea și poate cel mai important aspect îl reprezintă valoarea arhitecturală și istorică a palatului, cu un imens potențial turistic, în cazul în care proprietatea ar fi accesibilă publicului și, implicit, turiștilor. Considerăm că palatul, împreună cu parcul, ar putea deveni unul dintre principalele obiective turistice ale Brașovului, crescând substanțial valoarea orașului nostru ca destinație turistică.”