Site icon

Stațiile de monitorizare a calității aerului din județul Brașov, într-o stare dezastruasă. USR cere autorităților să le readucă „pe linia de plutire”

Senzorul de monitorizare a calităţii aerului, montat de USR Braşov la sediul propriu din bulevardul 15 Noiembrie arată în mod constant depăşiri ale pragurilor maxime admise de poluanţi. Reprezentanţii Uniunii atragă atenţia însă, că există staţii oficiale de măsurare a calităţii aerului în Braşov care, fie nu funcţionează, fie nu oferă date complete despre particule nocive pentru sănătatea oamenilor.

„În acest moment, Primăria Municipiului Braşov, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Mediului nu pot evalua dacă şi în ce măsură starea de sănătate a braşovenilor este pusă în pericol: particulele PM2.5 nu sunt măsurate deloc, doar două din 6 staţii din județul Brașov măsoară particulele PM10, doar 3 din 6 măsoară SO2, NOx, O3, doar 4 din 6 măsoară nivelul de oxid de carbon. Este inacceptabil ca autorităţile plătite pentru a îmbunătăţi calitatea aerului să îşi neglijeze atribuţiunile. Mai grav este că senzorul nostru măsoară constant depăşiri mari ale pragului maxim permis pentru mai mulţi poluanţi“, a declarat Ovidiu Paraschivescu, coordonator proiecte de mediu, la USR Braşov.



Reprezentanţii USR spun că din verificările făcute, la 15 februarie, conform site-ului calitateaer.ro, sursa oficială de măsurători a statului român, situaţia echipamentelor care măsoară poluarea aerului din Braşov era dezastruasă. 

Şase staţii de măsurare din judeţ, păreau complet abandonate din punct de vedere tehnic:

În lipsa datelor oficiale, prin cabinetul senatorului Allen Coliban, USR a montat un senzor independent uRADMonitor, măsurând poluarea lângă sediul de pe Bulevardul 15 Noiembrie nr. 1. Acesta înregistrează constant depăşiri mari ale valorilor de poluare maxim admise, spun reprezentanţii Uniunii. „Membrii USR Braşov au sesizat Ministerul Mediului, Agentia Naţională pentru Protecţia Mediului și Primăria Braşov, în vederea repunerii în funcţiune a staţiilor de măsurare, solicitând planurile concrete pentru 2019-2020 ce vizează reducerea poluării aerului. În perioada următoare vom organiza dezbateri în vederea perfectării şi urgentării acestora, abordând şi celelalte acţiuni absolut necesare: lipsa parcurilor, transportul public verde, gropile de deşeuri neconforme şi poluatorii industriali”, a mai spus Ovidiu Paraschivescu.



Conform siteului http://www.calitateaer.ro, poluarea cu particule în suspensie PM10 şi PM2.5 afectează în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.

Exit mobile version