Proprietarii de păduri și primarii din Țara Făgărașului au declarat război Fundației Conservation Carpathia (FCC), acuzând acest ONG că vrea să cumpere Munții Făgăraș și să îl transforme în parc național. „Austriecii vor să ne cumpere pădurea. Cineva s-a gândit să fim sclavi în ţara noastră. Nu vom mai putea pășuna în munți. Nu vom mai putea lua lemn de foc. Vor pune barieră și nu vom mai avea acces în pădurile noastre”, este retorica proprietarilor de păduri și a Fundației Nostra Silva, care se opun proiectului.
Zilele trecute, cei de la Fundației Conservation Carpathia (FCC) și Propark au organizat la Brașov o întâlnire, intenția lor fiind să prezinte proiectul „Împreună refacem natura pentru comunități în munții Făgăraş”, dar şi să discute cu participanții despre propunerea de a avea un parc național în acest masiv. Întâlnirea s-a transformat repede într-o ceartă, pentru că invitații nu au fost dispuși să asculte nimic, ci au venit în sală pentru a acuza fundația că „vrea să ne ia pădurile”. Acuza vine în contextul în care această fundație a cumpărat mai multe suprafețe de teren de pe care s-a tăiat anii trecuți „la ras” și a început un proces de reîmpădurire.
Reprezentanții FCC au fost acuzați de primari, proprietari de păduri, dar și de președintele Fundației Nostra Silva, Bogdan Ioan Tudor Todoran, că au fost cei care au impus aprobarea de către Guvernul României, în anul 2016, a unui memorandum privind inițierea demersurilor pentru constituirea Parcului Național Munții Făgăraș.
Se poate scoate lemn de foc dintr-un parc național? Cazul Piatra Craiului
Printre altele, primarul comunei Hârseni, Mihai Oltean, a precizat că „vor apărea restricţii de exploatare, care vor afecta proprietarii de terenuri”, iar Octavian Paller, reprezentantul unui composesorat de pădure a declarat că, în cazul declarării parcului naţional, vor apărea mari probleme cu asigurarea lemnului de foc şi a lemnului pentru construcţii. O altă temere a fost că este interzis pășunatul. Practic, unul dintre primarii prezenți la întâlnire, Dumitru Flucuș (PNL), a afirmat că „dacă acest parc naţional s-ar face, zecile de sate de jur şi-ar închide porţile“.
Reprezentanta Fundației Propark, Erika Stanciu, a precizat că într-un parc naţional nu este interzisă exploatarea resurselor de către localnici.
De altfel, în Piatra Craiului, un alt parc național, satele nu au „murit”. În acest parc, potrivit Administrației Parcului Național Piatra Craiului (APNPC), filiala cu personalitate juridică a Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, pentru pășunat și cosit „proprietarii pășunilor amplasate în Parcul Național Piatra Craiului sunt obligați , conf. Legii nr. 347/2004 a Muntelui art. 14 să atribuie aceste pășuni în folosință numai cu avizul APNPC exclusiv populației locale. Atribuirea în folosință se va face prin contract, caietele de sarcini fiind avizate de către administrația parcului”. De asemenea, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul administrației acestui parc național, în anumite condiții, se poate exploata masa lemnoasă: „Aprobarea marcării masei lemnoase, se face pe baza unei cereri adresată de proprietar prin intermediul ocolului silvic care face marcarea, către administrația parcului. La lucrările de marcare participă obligatoriu un reprezentant al adminstrației parcului. Actele de punere în valoare și autorizatia de exploatare se înaintează spre avizare administrației parcului de către ocolul silvic care le-a emis”.
De altfel, și într-o pădure „normală”, tăierile trebuie să se facă după reguli stricte.
Fundația ar putea cumpăra doar ce e la suprafață. Resursele subsolului rămân ale statului român
Înființarea unui parc național în Munții Făgăraș a devenit rapid un subiect politic, fiind speculat de ALDE Brașov, care a adus într-o conferință de presă un proprietar de păduri din Munții Făgăraș.
„Doamna de la Carpathia (Barbara Promberger, o austriacă stabilită în România în urmă cu 25 de ani) a spus că vine din Austria, unde mediul natural a fost afectat de activităţile umane şi că vine să ne ajute. Ştim să ne organizăm şi singuri. Cele 35 de composesorate din Țara Făgărașului s-au reunit într-o asociaţie. Sper să ne unim în viitor şi cu obştile din Argeş şi din Vâlcea. Chiar dacă nu au fost invitaţi, ei au venit şi ne-au împărtăşit din experienţa lor privind acţiunile în instanţă împotriva Fundaţiei Carpathia. Domnii de la această fundaţie ne-au minţit, spunând că în parcul naţional se poate păşuna (în parcurile naţionale Bucegi şi Piatra Craiului se poate păşuna şi se pot amenaja stâne – n.r.). L-am sunat pe primarul de la Cozia şi l-am întrebat. Nimeni nu poate păşuna în terenul cumpărat de fundaţie. Noi o să cerem Guvernului o lege prin care să se pună la punct vânzarea de terenuri către cetăţeni străini. Cei de la fundaţie caută breşele în statutele composesoratelor, pentru a putea cumpăra şi mai mult. Nu cred că este o soluţie pentru munţii noştri. Unele composesorate sunt din anii 1700, iar oamenii au ştiut să păstreze pădurile virgine. Avem şi noi în plan să deschidem acţiuni în instanţă împotriva fundației”, a declarat în conferința de presă organizată de ALDE Brașov, Mariana Șandru, unul dintre proprietarii de păduri, care a precizat că nu este membru al acestui partid.
Afirmațiile Marianei Șandru au fost folosite de președintele ALDE Brașov, senatorul Daniel Zamfir, pentru a lansa un mesaj „specific” partidului din care face parte, dar și o „săgeată” către Dacian Cioloș.
„Miza fundaţiei este exploatarea resurselor naturale din Munţii Făgăraş. Nu sunt nişte filantropi. În momentul în care eşti proprietar pe un teren ai şi dreptul de a exploata resursele. Asta este miza: exploatarea resurselor. Noi suntem împotriva memorandumului din anul 2016. Atunci, ministrul Mediului (Cristiana Paşca Palmer – n.r.) şi secretarul de stat în Guvernul Cioloş sunt membri în Fundaţia Carpathia, au pregătit această şmecherie, adică memorandumul. De ce nu au aprobat o Ordonanţă de Urgenţă sau o Hotărâre de Guvern? Pentru că memorandumul nu poate fi supus formelor de contestare. Este gândită. În Munţii Făgăraş este posibil să fie rezerve însemnate de metale rare, inclusiv litiu”, a afirmat Zamfir.
Totuși, Zamfir a omis să precizeze că, potrivit legislației, resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al platoului continental, în zona economică a României din Marea Neagră, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Punerea lor în valoare prin activităţi miniere conduce la obligaţia titularilor de licenţe/permise, să achite taxele privind activitatea minieră şi redevenţa minieră în termenele stabilite de prezenta lege. Altfel, spus, chiar dacă Fundația Carpathia ar cumpăra cei 2.000 km pătrați (comparativ, județul Brașov are o suprafață de 5.363 km pătrați), aceasta nu ar deveni și proprietarul metalelor rare din subsol.
Ministrul Apelor și Pădurilor, despre înființarea Parcului Național: „Noi, în nici un caz, nu vom face acel demers”
Despre Parcul Național Munții Făgăraș a fost întrebat și Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Daneș, care, zilele trecute a fost într-o vizită de lucru în județul Brașov.
„Dreptul de proprietate în România este sfânt şi respectat de legile din România. În zonele unde acel ONG doreşte să facă acel «Yellowstone de România» avem aşezări umane, proprietari de pădure, care sunt primării, persoane fizice sau juridice. Nimeni, în România, nu îşi va permite să facă renaţionalizarea vreunui teren, fie el şi forestier, pentru că proprietatea este sfântă în România. Sigur, acel ONG, are discuţii cu proprietari de păduri, respectăm acele înţelegeri, acele discuţii pe care ei le fac, dar nici într-un caz nu se va putea lua pădurea, fond forestier de la un proprietar, să revină în administrarea acelui ONG, fără ca acel proprietar să fie de acord. Noi, în nici un caz, nu vom face acel demers”, a declarat ministrul.
Practic, și el a făcut legătura între cumpărarea terenului și înființarea parcului național, deși acestea sunt două demersuri total diferite.
Despre memorandumul din anul 2016 al Guvernului României, ministrul a precizat că un astfel de parc se înfiinţează în păduri, care au proprietari: „Acei proprietari decid ce fac cu respectivele suprafeţe de teren. Nici o autoritate nu poate impune că de mâine va fi un parc”.