Braşovenii şi turiştii vor avea parte de o expoziţie specială la Casa Mureşenilor. Expoziţia „Artă şi ceremonial la mesele regale“, al cărei vernisaj a avut loc ieri, le va prezenta vizitatorilor o parte din piesele de patrimoniu ale Muzeului Naţional Peleş, folosite de Casa Regală a României. Împreună cu panourile explicative puse la dispoziţie de Casa Mureşenilor, aceste piese vor răspune la întrebări fecvente ale curioşilor, despre ceremonialul Curţii la mesele regale, ţinuta ce se impunea, cine erau invitaţii, ce obiceiuri culinare existau, care erau serviciile de masa şi tacâmurile folosite.
„Este cea mai importantă expoziţie din acest an la Braşov, constând în piese extrem de valoroase apaţinând Muzeului Naţional Peleş. «Artă şi ceremonial la mesele regale» este o temă iniţiată acum mai mulţi ani de colegii noştri de la Sinaia, iar în următoarele două luni, publicul braşovean şi turişii – inclusiv cei care vor veni la Cerbul de Aur, vor avea ocazia să vadă 246 de bunuri de valoare culturală excepţională“, a spus managerul Muzeului casa Mureşenilor, Valer Rus.
Expoziţia „Artă şi ceremonial la mesele regale“ va putea fi vizitată la Muzeul „Casa Mureşenilor“ în perioada 18 iulie – 7 septembrie. Expoziţia propune o călătorie captivantă în viaţa cotidiană a familiilor regale din România, din perioada 1866 – 1930, prezentând 246 de piese de patrimoniu aparţinând Muzeului Naţional Peleş, completate de 50 de panouri cu informaţii legate de codul, eticheta, serile dansante, programul zilnic sau meniul membrilor familiei regale. Încă de la intrare, vizitatorii sunt întâmpinaţi cu „covrigi bavarezi“.
„Vorbim despre o statuetă din argint a unei covrigărese care oferă covrigei, din locul de unde provine regele Carol I“, spune muzeograful Cristina Seitz. La fel de spectaculoasă este garnitura de tacâmuri comandată e regele Carol I la două ateliere din Germania – un atelier din care a realizat partea funcţională a acestora şi un atelier care a realizat pictura policromă de pe porţelan. „Sunt piese unicat, de aceea ele reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale acestei expoziţii“, mai spune Cristina Seitz.
Printre piesele prezentate în expoziţia „Artă şi ceremponia la mesele regale“ se află servicii din porţelan sau argint, servicii de ceai sau de cafea, realizate în ateliere celebre din China, Franţa şi Anglia, garnituri de tacâmuri din argint realizate la ateliere celebre din Frankfurt, Berlin şi Meissen, pahare din cristal de Boemia, frapiere, bomboniere din argint realizate la ateliere din Glasgow sau Berlin, servicii de solniţe, fructiere, tăviţe din argint, un vas pentru răcit untul, figurine statuete şi multe obiecte folosite de-a lungul vremii în fastul meselor regale, toate cu monograma Casei Regale.
Pe lângă prezentarea acestor obiecte, Casa Mureşenilor pune la dispoziţie şi informaţii despre mesele regale.
„Mulţi primeau invitaţia la mesele regale şi odată ciu ea, primeau şi regulile pe care trebuie să le respecte la astfel de întruniri. La masa regală fiecare avea locul marcat anticipt, nu se aşeza oricum, regele şi regina erau primii serviţi la masă, iar ulterior şi ceilalţi invitaţi. Odată ce regele termina de mâncat, toate celelalte farfurii se ridicau. De exemplu, Regele Carol I era renumit că mânca puţin şi repede, de aceea nu era o fericire să fii invitat la masă cu el. La fel de importantă era punctualitatea, regele Carol I fiind renumit şi pentru acest aspect“, povesteşte Cristina Seitz, care relatează şi despre modul cum decurgea o masă la Curtea Regală. „Invitaţii se întâlneau înainte de masă, mergeau cu toţii în sala Maură. Masa se lua în sufrageria de la Castelul Peleş, care era într-un loc mai înalt, iar mâncarea venea printr-un ascensor, de la parter unde era bucătăria“.
