Reprezentanții Consiliului Județean Brașov și cei ai firmei care se ocupă de elaborarea Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor (SMID) în județul Brașov au prezentat vineri, în timpul dezbaterii privind calitatea aerului din municipiul Brașov, proiectul de gestionare a deșeurilor. Pentru implementarea acestuia administrația județeană vrea să obțină o finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020. Deocamdată nu a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect, însă, potrivit estimărilor conducerii Consiliului Județean Brașov, valoarea totală a investițiilor din master plan ar putea ajunge la 100 milioane de euro.
Conform reprezentantului firmei care se ocupă de elaborarea documentației, studiul de fezabilitate pentru sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Brașov va fi încheiat în trimestrul 3 al anului viitor, după care se depune cererea de finanțare și va începe implementarea. Totodată, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Toaso Imelda, a anunțat că perioada de implementare a proiectului este estimată la 4 ani. Practic, dacă este respectat acest grafic, toate investițiile ar urma să se încheie în anul 2024.
Ce proiecte sunt propuse
Reprezentantul firmei care pregătește SMID, Marius Băican, principalele obiective ale master planului sunt colectarea separată și reciclarea deșeurilor, reducerea de la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile și închiderea gropilor neconforme. Pentru a se atinge aceste obiective, acesta a afirmat că în master plan sunt propuse mai multe investiții. Astfel, în zona Codlea-Dumbrăvița este propusă amenajarea unui centru de management integrat al deșeurilor, care ar urma să includă și un depozit de deșeuri. „În această perioadă se fac analize în ceea ce privește amplasamentul, care trebuie să respecte anumite cerințe”, a explicat acesta.
La centrul de management integrat, deșeurile ar urma să treacă prin mai multe procese tehnologice, printre care tratarea mecanică, tratarea bologică, dar și transformarea celor biodegrdabile în compost.
„În cazul unui astfel de centru, totul ține de operare. Dacă activitatea se face cu respectarea prevederilor legale, nu sunt probleme în ceea ce privește protecția mediului”, a explicat Băican.
Pe de altă parte, în timpul dezbaterii, viceprimarul municipiului Codlea, Erwin Albu, a precizat că acest centru va fi amenajat pe teritoriul localității doar în situația în care codlenii vor fi de acord cu această investiție. Pe de altă parte, el a anunțat că unul dintre amplasamentele analizate este la granița localităților Codlea și Ghimbav, în apropiere de pârâul Bârsa, unde, în acest moment se mai depozitează ilegal deșeurile.
Stații de transfer la Rupea, Făgăraș, Prejmer și Râșnov
În master plan sunt prevăzute patru stații de transfer (la care se depozitează temporar deșeurile), acestea urmând a fi amenajate la Rupea, Făgăraș, Prejmer și Râșnov. La aceste stații vor fi aduse deșeurile colectate din localitățile arondate, pentru a fi compactate și transportate apoi la depozitele ecologice. Prin amenajarea acestor stații de transfer, vor fi reduse costurile de operare, dar și poluarea, având în vedere cu deșeurile nu vor mai fi transportate din fiecare localitate la o groapă ecologică de gunoi.
„Vor exista și centre pentru deșeuri voluminoase”, a mai anunțat consultantul.
Tot în master plan este prevăzută închiderea gropii de gunoi de la Rupea, la care s-a sistat depozitarea în anul 2017. Lucrările la acest depozit nu au fost incluse în programul finanțat de Administrația Fondului de Mediu, așa cum s-a întâmplat cu fostele gropi de gunoi de la Săcele, Codlea, Râșnov, Făgăraș, Brașov sau Zărnești.