Ramai la curent!

Stiri Brasov

Promisiunea ministrului Cercetării, Inovări şi Digitalizării la Brașov: fără dosar cu șină din anul 2024

Publicat

in

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman promite că până în 2024 vom scăpa de „dosarul cu şină” plimbat de la un ghişeu la altul. Acest lucru va fi posibil în contextul implementării programului naţional de digitalizare a României, a spus ministrul care ieri, s-a aflat la Braşov alături de preşedintele Senatului, Anca Dragu, şeful cabinetului prim-ministrului, Sergiu Hossu şi secretarul de stat din MAI, Irina Alexe, pentru discuţii pe teme de guvernare, cu autorităţile locale din Braşov.

Un cloud guvernamental, principala investiție prin PNRR 

 Investiţiile pentru digitalizarea României se vor face prin Programul de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), care ar urma să aibă un rol de integrare a tuturor autorităţilor locale şi centrale. „Prin PNRR putem face un pas important în ceea ce privește digitalizarea. România poate trece de la un spațiu digital «mozaicat», asemănător unui arhipelag, la unul integrat. De acest spațiu vor beneficia și administrațiile locale, prin intermediul unui «cloud guvernamental» de unde administrațiile pot descărca aplicații. De asemenea, se vor interconecta bazele de date, iar rezultatul va fi ușurarea vieții cetățenilor. După finalizarea acestui cloud, Brașovul poate beneficia de toate serviciile care vor fi puse la dispozițiile, respectiv infrastructură, un spațiu pentru dezvoltarea aplicațiilor”, a spus Ciprian Teleman.  

Programul vizează debirocratizarea, scopul ei final fiind acela de a-l scuti pe cetăţean de cererile depuse la diverse ghişee. Orizontul de timp despre care discută ministrul Teleman, în acest sens, este de minim 3 ani. „Vom începe să scăpăm de dosarele cu șină din 2024. Un termen rezonabil ar fi de cinci ani ca instituțiile să nu mai ceară dosare cu șină”, a declarat ministrul Cercetării şi Inovării.

Propunerea CJ Braşov: județul cartat în sistem GIS 

În Braşov, un prim proiect de digitalizare are în vedere cadastrarea întregului teritoriu al judeţului. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan i-a lansat ministrului Ciprian Teleman, propunerea de a realiza o bază de dată de tip GIS a Braşovului, care să includă hărți, rețele de utilități, datele din Cartea funciară și alte informații importante cetăţeni, autorităţi şi investitori, deopotrivă. Mai exact, CJ Braşov a înmânat ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării o propunere vizând Planul Național de Redresare și Reziliență, structurată sub forma unei fișe de reforme și investiții privind un sistem electronic de colectare, stocare şi raportare în format structurat a datelor rezultate din procesul administrativ.

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Stiri Brasov

Alee pietonală acoperită, în vecinătatea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav. Investiția urmează să fie realizată de Consiliul Județean Brașov

Publicat

in

Asociația de Transport Brașov (ATB), care implementează proiectul trenului metropolitan a trimis către autoritățile locale partenere o listă de investiții pe care acestea ar trebui să le realizeze, pe cheltuiala proprie.

Astfel, Consiliul Județean Brașov va trebui să realizeze două investiții zona Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav, care, prin proiectul trenului metropolitan va fi legat de municipiul Brașov printr-o cale ferată (Brașov – Ghimbav – Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav).

Banii vr fi alocați după ce Asociația de Transport Brașov va prezenta un grafic de lucrări

Prima investiție ce urmează a fi realizată de Consiliul Județean Brașov este amenajarea unei alei pietonale acoperite, de la stația de cale ferată de lângă aeroport, la Terminal. Conform estimărilor asociației, valoarea lucrărlor la această alee este estimată la 266.000 de lei, fără TVA, însă costul exact va fi stabilit după ce va fi realizat proiectul tehnic.

O a doua investiție ce trebuie realizată de Consiliul Județean Brașov este realizarea unui spațiu verde lângă peronul din proximitatea aeroportului, valoarea lucrărilor fiind estimată la 55.000 de lei, fără TVA.

Conform unui proiect de hotărâre de Consiliu Județean ce urmează a fi votată în ședința de plen din 8 aprilie, cele două investiții vor fi incluse în bugetul Județului Brașov pe anul 2026, însă alocările financiare se vor face abia după ce Asociația de Transport Brașov va prezenta graficul de realizare a căii ferate Brașov – Aeroport.

Amintim că Asociația de Transport Brașov urmează să depună o cerere de finanțare de aproximativ 240 milioane de euro pentru implemntarea proiectului trenului metropolitan.  

Citește mai departe

Sănătate

Medicii care ar putea schimba sistemul sanitar vor să plece. Ce specialiști pregătesc universitățile din România dar nu îi folosesc pe deplin

Publicat

in

România formează o nouă generație de medici specializați exact în zonele care ar putea face spitalele și sistemul medical să funcționeze mai bine — respectiv cele de management și sănătate publică, dar riscă să-i piardă înainte să-i poată folosi. Iar pentru județe precum Brașovul, unde presiunea pe spitale, prevenție și management sanitar este tot mai mare, semnalul de alarmă este unul important.

Un studiu național făcut public luni arată că aproape 70% dintre medicii rezidenți în sănătate publică și management iau în calcul plecarea din țară, dacă nu găsesc oportunități profesionale clare în România.

Ce arată studiul despre intenția rezidenților de a rămâne în țară:

  • 16,5% spun că vor să plece sigur;
  • 53,6% spun că ar putea pleca, în funcție de oportunități;
  • doar 31% spun clar că vor să rămână în țară.

Nu fug de profesie, fug de sistem

Paradoxul este că acești tineri medici nu sunt dezamăgiți de pregătirea lor profesională. Din contră, studiul realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publica și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România arată că 97,6% dintre rezidenți spun că sunt mulțumiți de formarea primită.

Problema apare însă după rezidențiat, când se lovesc de lipsa locurilor de muncă, incertitudinea privind posturile din sănătatea publică, birocrație, și influența politică în deciziile din sistem, dupîă cum arată același studiu.

Cu alte cuvinte, România pregătește specialiști, dar nu reușește să le ofere un traseu clar în sistem.

Noua generație de medici nu mai vrea doar „spital clasic”

Studiul făcut public ieri și numit „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora.

Cele mai importante rezultate ale cercetării, legat de intenția rezidenților de a lucra în management medical și sănătate publică:

  • 58,8% preferă un mediu non-clinic;
  • 53% sunt interesați de promovarea sănătății;
  • 46% vor să lucreze în prevenție;
  • 36% sunt atrași de managementul sanitar.

Practic, rezultatele studiului arată o schimbare importantă de mentalitate, prin faptul că tot mai mulți tineri aleg specializarea de Sănătate Publică și Management Medical, în mod conștient, ci nu ca soluție de compromis.

Specialiștii „traduc” acest lucru prin faptul că noua generație de doctori nu mai vede medicina doar prin prisma cabinetului sau a blocului operator, ci și ca pe o profesie care poate schimba sistemul din interior.

Puțini specialiști, multă nevoie de ei

Deși există interes pentru această specializare în rândul tinerilor medici, la nivel național, numărul acestora rămâne redus. De exemplu, datele Colegiului Medicilor arată că în România, în septembrie 2025 existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management, cu aviz de liberă practică. În aprilie 2026 numărul a acestora crescuse până la 213, iar Colegiul Medicilor arată că sunt în pregătire în prezent, aproximativ 270 de rezidenți care au ales această specializare.

Ce pierd, de fapt, orașe precum Brașovul

În percepția publică, medicul este adesea asociat exclusiv cu consultația, garda sau sala de operație. Însă specializarea de Sănătate Publică și Management este una esențială pentru felul în care funcționează sistemul „din spate”.

Sunt medicii care pot contribui la organizarea mai bună a spitalelor, reducerea haosului administrativ, dezvoltarea serviciilor de prevenție, folosirea inteligentă a datelor medicale, sau construirea unor politici sanitare bazate pe realitate, nu pe improvizație.

Într-un județ ca Brașovul, cu spitale medii și mari, unități sanitare aflate constant sub presiune și nevoi tot mai mari în zona de sănătate publică, acești specialiști ar putea fi exact veriga care lipsește între medicina propriu-zisă și administrația care o susține.

Citește mai departe

Cotidian

Consiliul Județean Brașov își „subțiază” aparatul administrativ: 181 de posturi dispar din schemă, dar bugetul nu se modifică. Ce instituții scapă de reducere

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov intră în etapa de reorganizare administrativă, după ce Prefectura a transmis oficial noul plafon maxim de posturi acceptat pentru aparatul propriu și instituțiile din subordine. Proiectul va fi discutat și supus votului în ședința de plen de miercuri, 8 aprilie, însă așa cum arată acum, reducerea este mai degrabă una teoretică, fiindcă în practică, posturile care dispar oricum nu sunt acoperite nici în prezent.

O organigramă mai „suplă” dar fără concedieri

Potrivit noilor calcule, numărul maxim de posturi pentru structurile aflate în coordonarea CJ Brașov va fi de 421, față de 602 cât era până acum. Asta înseamnă o reducere de 181 de posturi, adică aproximativ 30%. Deși cifrele pot părea spectaculoase, administrația județeană subliniază că nu este vorba despre disponibilizări efective.

Mai exact, conform documentației care însoțește proiectul de hotărâre, posturile eliminate din organigramă nu erau ocupate și nici bugetate, fiind oricum neutilizate în prezent, în urma unor măsuri anterioare de eficientizare.

Cu alte cuvinte, pentru brașoveni, schimbarea este mai degrabă una de „curățare” administrativă a schemelor de personal, decât una care să producă modificări vizibile în cheltuielile de personale din Consiliul Județean și în instituțiile publice din subordine.

Aparatul propriu al CJ Brașov rămâne la fel

Din documentația aferentă proiectului de hotărâre reiese că aparatul de specialitate al Consiliului Județean Brașov nu va avea nevoie de restructurări suplimentare, întrucât structura actuală, de 246 de posturi, se încadrează deja în noul plafon impus de Instituția Prefectului.

În plus, în acest an sunt prevăzute și 10 posturi temporare pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile, precum și un post dedicat activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Tot la același nivel ca anul trecut rămâne și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor (DJCEP), cu o schemă de personal, cu 43 de posturi.

Direcția de Pază și Ordine, printre cele mai afectate

Una dintre cele mai vizibile schimbări apare, în schimb, la Direcția de Pază și Ordine a Județului Brașov, unde organigrama va fi redusă de la 126 la 99 de posturi. Cele 27 de posturi vor dispărea până la 1 iulie, conform documentației aferente proiectului de hotărâre.

Instituții protejate de reorganizare

O serie de servicii din subordinea Consiliului Județean sunt însă protejate de această reorganizare a personalului, dictată de reducerea cheltuielilor cu resursa umană.

Ele sunt exceptate prin legislația națională, astfel că nu vor fi afectate de această tăiere administrativă:

  • instituțiile de cultură din subordinea CJ Brașov (muzeele, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu”, Școala Populară de Arte și Meserii)
  • Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Brașov;
  • unitățile de învățământ special;
  • spitalele din subordinea județului;
  • Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov.

În administrația județeană, doar instituțiile de cultură și Salvamontul însumează 328 de posturi – 307 posturi în zona culturală și 21 de posturi la Salvamont.

Citește mai departe

Trending