Anul cu cei mai puțini nou-născuți din 1930 încoace. Zece statistici relevante despre copiii României

 

1. La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani care aveau domiciliul în România, a fost de 3.895,0 mii, în scădere cu 37,9 mii comparativ cu perioada similară din anul anterior.

 

2. Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2021, de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori.

 

3. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1057 băieţi la 1000 fete.

 

4. În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,63 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.

 

5. În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani). 

 

6. Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest (8,8‰) și Centru (8,7‰), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰). 

 

7. La începutul anului şcolar 2020/2021, populaţia şcolară era de 3.494,67 mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6.970 unităţi şi 235,6 mii cadre didactice.

 

8. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522,6 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1.589,4 mii, iar al celor din învăţământul liceal era de 620,6 mii.

 

9. Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%.