După ce Comisia Europeană a decis la finalul săptămânii trecute să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în privința depozitelor de deşeuri. După anunțarea acestei decizii, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a avertizat că „aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere. Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor”. Practic, dacă ministrul va trece de la vorbe la declarații, deținătorilor depozitelor neconforme de deșeuri care nu au luat măsurile de închidere li s-ar putea imputa amenzile.
Pe lista autorităților locale care au „în curte” depozite neconforme sunt și mai multe primării din județul nostru, iar potrivit secretarului de stat în Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, cele mai multe dintre primării au luat măsuri de închidere a acestor depozite. Excepție face primăria municipiului Brașov, care abia a început demersurile birocratice pentru închiderea unuia dintre depozitele de deșeuri Timiș-Triaj.
„Cu finanțare de la Administrația Fondului de Mediu a fost închis depozitul neconform de deșeuri de la Săcele, iar în celelalte localități, respectiv Codlea, Zărnești, Victoria, Făgăraș, Rupea și Râșnov, lucrările sunt în derulare și cred că se va respecta termenul stabilit de Comisia Europeană, respectiv 31 decembrie 2023. Singura localitate cu probleme din acest punct de vedere este municipiul Brașov, unde, încă, sunt discuții între Primăria Municipiului Brașov și operatorul depozitului ecologic de deșeuri (Fin-Eco, n.r.) privind închiderea fostei rampe de deșeuri menajere de la Timiș Triaj”, a declarat Sorin Ionuţ Banciu, braşoveanul secretar de stat în Ministerul Mediului.
Cine trebuie să închidă depozitul de deșeuri menajere?
În ceea ce privește depozitele de deșeuri din municipiul Brașov, Primăria are de gestionat două depozite de deşeuri neconforme, ambele în zona Timiş – Triaj. Acolo, pe terenuri aparţinând municipiului Braşov, sunt două gropi de gunoi la care depozitarea s-a sistat în anii 1990. Unul dintre ele este de deșeuri industriale nepericuloase, iar anii trecuţi, Primăria Brașov și-a asumat închiderea lui. Al doilea, este un depozit de deșeuri menajere, care, potrivit Primăriei Braşov, ar trebui închis de administratorul depozitului ecologic de deșeuri, SC Fin-Eco SA, așa cum se prevede în acordul de mediu emis de Ministerul Mediului la începutul anilor 2000. Practic, în momentul avizării construcției rampei ecologice de pe teritoriul municipiului Săcele, a fost impusă condiția închiderii depozitului de deșeuri Timiș Triaj. În prezent, proiectul de închidere a depozitului de deșeuri menajere s-a blocat la discuţiile dintre Primărie și administratorul depozitului de deșeuri, care pentru a realiza proiectul trebuie să colaboreze, lucru care nu s-a întâmplat până acum.
Până acum, la Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a fost depusă documentația pentru închiderea depozitului de deșeuri industriale, iar dosarul este acum în procedura de avizare. În ceea ce privește fosta rampă de deșeuri menajere, la instituția amintită nu a fost depus niciun document, nici de către Primăria Brașov, nici de către Fin-Eco.
Ambele depozite sunt nefolosite de foarte mulți ani și potrivit unor studii sunt considerate inerte (nu mai reprezintă un pericol pentru mediu). În aceste condiții, cele două depozite pot fi închise prin „procedura simplificată”, care presupune costuri mai mici.