16.470 de adolescente (cu vârsta de până la 19 ani) au devenit mame în 2020 (potrivit datelor temporare Institutului Național de Statistică), iar 392 dintre ele sunt din București, arată un raport Salvați Copiii. Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut.
Sarcina în adolescenţă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. În România 16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020.
Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.
Datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.
Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor temporare INS pentru anul 2020:
- Mureș – 871
- Dolj – 723
- Brașov – 695
- Iași – 656
- Bihor – 614
- Bacău – 586
- Constanța – 556
- Argeș – 489
- Dâmbovița – 480
- Sibiu – 479
- Caraș-Severin – 220
- Brăila și Mehedinți – 213
- Gorj – 190
- Tulcea – 175
Numărul minorelor care au născut în 2020 este totuşi mai mic faţă de anul anterior. Mai exact, dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert din mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.
Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului
Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copilul ei.
Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate.
Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii. Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide. Totuşi, în ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.