Curtea de Conturi a României a anunțat rezultatele auditului pentru anul financiar 2020 de către autoritățile locale. A fost un an în care cheltuielile au crescut față de anul anterior, cu 24%. În schimb, gradul de realizare a veniturilor a fost mai mic în anul 2020, comparativ cu anul 2019.
Astfel, conform analizei auditorilor, în anul 2020, veniturile bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale au crescut cu 15,7%, de la 1.666.607 mii lei la 1.928.133 mii lei. În schimb, cheltuielile au crescut cu 24%, de la 1.688.909 mii lei la 2.094.933 mii lei.
Cum au evoluat veniturile
În raportul Curții de Conturi se arată că față de nivelul veniturilor realizate în anul 2019, în sumă de 1.666.607 mii lei, se observă o creștere a acestora, în sumă absolută cu 261.526 mii lei.
Tot în 2020, gradul de realizare a veniturilor, pe total, față de prevederile bugetare definitive, a fost în procent de 67,9%, cu o nerealizare a veniturilor prevăzute în sumă absolută de 912.009 mii lei.
„Din analiza comparativă a acestui indicator cu anul 2019, s-a constatat o scădere a gradului de realizare a veniturilor, de la 74,6% în anul 2019 la 67,9% în anul 2020”, au constat auditorii.
De asemene, în 2020, veniturile proprii ale bugetelor locale, formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și cotele defalcate din impozitul pe venit s-au situat la nivelul sumei de 1.202.407 mii lei, ceea ce a reprezentat 62,4% din valoarea totală a veniturilor realizate, în scăderea față de anul precedent când acestea au reprezentat o pondere de 70,4%.
„Această scădere a veniturilor realizate evidențiază că funcționarea administrației publice locale este susținută, în continuare, din sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire pentru echilibrarea bugetelor locale”, susțin specialiștii Curții de Conturi.
Mai puțin de jumătate din banii pentru investiții au fost cheltuiți în 2020
În raportul Curții se mai arată că, față de prevederile bugetare definitive, plățile pentru cheltuielile de personal s-au realizat în proporție de 93,2%, cele cu bunurile și serviciile în procent de 79,2%, iar cele de capital (pentru investiții) doar în proporție de 47,9%.
În ceea ce privește gradul de autofinanțare, care reflectă capacitatea unei administrații publice de a-și susține cheltuielile din venituri proprii, reprezentanții Curții de Conturi au constatat că cel mai mic grad de autofinanțare l-a avut Primăria Beclean (23,2%), iar cel mai mare grad de autofinanțare a fost înregistrat la Primăria Brașov – 72,7%. Consiliul Județean Brașov a avut un grad de autofinanțare de 27,4%.