Sfântul Ilie, zeu al trăsnetului și vânător de draci. Tradiții și obiceiuri – ce este bine să faci și ce nu, în această zi

Sfântul Ilie s-ar fi născut cu 850 de ani înainte de Hristos, dincolo de Iordan, în cetatea Tesve, de la numele căreia se trage şi cel de Tesviteanul. Se spune că la venirea sa pe lume, Ilie ar fi fost învelit în scutece de foc şi ar fi fost hrănit cu o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu. Astfel, acesta a devenit un apărător înflăcărat al credinţei în Dumnezeu şi unul dintre profeţii Legii Vechi.

Simbolurile prin care „Sântilie” se definește ca un zeu solar și al focului și ca un nemilos… vânător de draci sunt ​trăsura cu roți de foc, caii înaripați, biciurile și săgețile de foc, tunetele și fulgerele. În zilele noastre, de Sântilie se țin și târguri și bâlciuri, în multe locuri din țară.

„Sântilie, zeul focului și al soarelui din panteonul românesc, este identificat cu Helios din mitologia greacă și cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. (…) La Sântilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munți vestitele Nedei și Sântilii”, scrie Ion Ghinoiu în cartea Calendarul țăranului român – Zile și mituri.

Sfântul Ilie este o divinitate meteorologică ce provoacă incendiile în verile toride, produce tunetele, fulgerele și trăsnetele în timpul furtunilor, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să dea grindina.

„Ca personaj profan, Sântilie apare în tradițiile populare ca soldat, vânător, agricultor, crescător de animale, negustor de vite. Fiind ispitit sau înșelat de Drac, Sântilie își onoară unul sau mai mulți membrii ai familiei. Păcatele sunt ispășite în mai multe moduri, Dumnezeu îl iartă și îl trece în rândul sfinților și îl înalță la cer într-o trăsură cu roți de foc la care sunt înhămați doi sau patru cai albi înaripați”, scrie Ghinoiu.

În acea trăsură, sfântul aleargă printre nori, tună, fulgeră și îi lovește pe draci cu biciul de foc. Legendele spuneau că dracii, speriați de Ilie, se ascund în diverse locuri de pe pământ: în pomi, sub streașina caselor, chiar și în turlele bisericilor. Sântilie, pentru că nu vrea să-i scape niciun drac, trăsnește și pomii și casele și vitele și bisericile.

„La români se crede că Sfântul Ilie are ordin, are poruncă, să trăsnească pe diavol oriunde s-ar întâmpla să se ascundă acesta. În turla bisericii de s-ar ascunde acesta, sf Ilie, năprasnic cum e el, dă în turlă să mântuie pe diavol”, scrie Gheorghe F. Ciaușanu în cartea Superstițiile Poporului Român.

De-a lungul vieții sale, Ilie a încercat să scoată de la întuneric și să aducă la lumină poporul aflat sub controlul regelui Ahab şi a împărătesei Izabela, închinători ai zeului Baal. Totodată, acesta a luptat cu îndârjire pentru a-L face cunoscut pe unicul şi adevăratul Dumnezeu. 

Ce nu e bine să faci în ziua Sfântului Ilie

• Nu se face curăţenie în casă şi nu se spală rufe, pentru a nu invita răul în casă. De altfel, treburile casnice trebuie lăsate la o parte de această sărbătoare;
• Nu se lucrează la câmp pentru ca altfel acesta se răzbună și aruncă, cu grindină și fulgere asupra recoltelor;
• Nu se tricotează, nu se prelucrează lâna și nu se mătură gospodăria;
• Nu sunt permise certurile, iar dacă cineva îţi poartă ură este indicat să te împaci cu persoana respectivă;
• Cei care dorm în această zi se vor simți amorțit tot anul.

Ce se face de Sf. Ilie: 

• Se merge la biserică, unde credincioșii trebuie să se roage pentru sănătatea dușmanilor, a celor apropiați şi abia apoi pentru ei înşişi;
• Femeile de la sate adună busuioc şi merg cu el la Biserică pentru a-l așeza în dreptul icoanelor;
• Se fac pachete care se împart în amintirea copiilor decedați.