Civilizația mesei și gastronomia tradițională, ca parte a patrimoniului imaterial din spațiul românesc, vor fi promovate de Muzeul de Etnografie Brașov și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă Brașov (AMB), în septembrie și octombrie. AMB a câștigat o finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), cu proiectul „Sarea în bucate și alte povestiri culinare”, prin care își propune să ofere participanților o aventură a cunoașterii și o călătorie în timp, prin prezentarea unor obiceiuri, tradiții superstiții, legate de anumite bucate, mirodenii, condimente.
Proiectul are în vedere organizarea mai multor ateliere, dedicate publicului, în parteneriat cu Muzeul de Etnografie. Acestea sunt organizate de dr. Alexandru Stănescu și au ca scop familiarizarea participanților cu eticheta, obiceiurile, superstițiile despre mirodenii arome și preparatele culinare din fiecare epocă. Vor fi aduse în atenția publicului ideile, concepția și mentalitatea tradițională care guvernau organizarea meselor de odinioară atât în mediul privat, cât și în mediul public sau oficial.
„În cadrul fiecărei acțiuni culturale sunt organizate și ateliere interactive, menite să ofere publicului informații de ordin senzorial, pe lângă cele cu caracter științific și cultural”, spune managerul de proiect, Andreea Cojocaru.
Ateliere interactive cu nume pitorești
Atelierele interactive au nume pitorești care reflectă în mare parte tematica: „La masă cu strămoșii”, „Povestea versei și a altor bunătăți”, ”Sare și Piper. Povestea Mirodeniilor și a alimentelor din Lumea Nouă,” „De Basm și de poveste”, „Eleganță și rafinament la masă în Belle epoque”, „Bârzozacuscă și fastfood”.
„Tematica aleasă va permite publicului să estimeze după criterii adecvate moștenirea culturală pe care ne-au lăsat-o strămoșii romani chiar și în planul bucătăriei tradiționale și modul în care diversele influențe culturale (occidentale și orientale) sau spirituale (politeismul, creștinismul) s-au manifestat în domeniul patrimoniului imaterial gastronomic mai ales în mentalităților și al reprezentărilor”. a declarat directorul Muzeului de Etnografie Brașov, Alexandru Stănescu.
„Capra cu trei iezi” și „Ciocoii vechi și noi”, surse de documentare privind bucătăria veche românească
Proiectul este inovator prin modul de interpretare a izvoarelor istorice din cele mai diverse sunt utilizate ca surse pentru ilustrarea și documentarea civilizației mesei din spațiul românesc (basme și povești, romane istorice, pravile, sentințe și hotărâri ale unor domnitori români și fanarioți, relatările unor călători străini despre români și moravurile lor, cărți de rețete, codurile de bune maniere și cărți de specialitate și istoria gastronomiei).
Îi vom invita pe participanții la proiect să reconsidere modul în care privesc anumite povești și basme, să le aprecieze și ca izvoare pentru istoria bucătăriei vechi. Un exemplu în acest sens ar putea fi constituit de povestea „Capra cu trei iezi”, care poate fi privită și ca o sursă de documentare privind bucătăria veche din Ținutul Neamțului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care masa cu friptură, sarmale, placintă, poale în brâu și alivenci oferită de „cumătra” Capră reprezintă de fapt o reflectare în lumea imaginară a unui ospăț festiv dat în onoarea cumătrului venit în vizită.
Un alt exemplu de izvor al gastronomiei vechi poate fi romanul „Ciocoii vechi și noi”, editat în 1862, care oferă la rândul sau informații prețioase despre obiceiurile la masă și trufandalele cu care se delectau elitele și noii îmbogățiți din vremea lui Caragea Vodă. Astfel, la mesele date ciocoiul Dinu Păturică apar la gustări bucate ca Salamul de Verona, Brânza de Parma, conservele de Franța și vinuri de pe cele mai alese dealuri ale Europei; de asemenea apar menționate și așa-numitele „mezelicuri” din Orient ca icrele de morun și de chefal, crapii umpluți cu stafide, rasolul de păstravi, măslinele dulci de Tesalia, smochinele de Santorini și mastica de Corint. În roman preparatele tradiționale românești sunt puțin amintite, dar unele merită să fie citate ca ”mielul fript hoțește” numit astfel fiindcă a fost fript întreg în jar la ospățul oferit de căpetenia tâlharilor din pădure.
Și exemplele pot continua … a explicat dr. Alexandru Stănescu.
O broșură cu rețete vechi românești
În urma acestui eveniment va fi publicată o carte de rețete cu preparate care să ilustreze tematica aleasă și 10 videocplipuri cu rețete. Broșura va fi tiparită într-un tiraj de 1000 de exemplare și va fi oferită, în perioada următoare, cu titlu gratuit bibliotecilor publice, școlilor, publicului brașovean și turiștilor, dar și participanților la activitățile din cadrul proiectului.
Pentru a pune în aplicare acest proiect se va cheltui 87.600 lei. Finanțare nerambursabilă din partea AFCN este de 69.900 lei, contribuția Agenției Metropolitane Brașov – 13.700 lei (15,64%), iar contribuția Muzeului de Etnografie Brașov: 4.000 lei (4,57%).