Înființarea Ariei Naturale Protejate de Interes Local Brassovia nu este o prioritate pentru Brașov, a fost una dintre concluziile workshopului moderat de Ionuț Banciu – secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – ce s-a desfășurat în 21 octombrie la Universitatea Transilvania din Brașov. La eveniment au participat specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, precum și reprezentanți ai unor ONG-uri. După aceste prime discuții, organizatorii au anunțat că vor veni în fața Consiliului Local Brașov cu un set de propuneri ce vizează gestionarea pădurilor Brașovului.
Acest workshop a fost organizat în contextul în care, la mijlocul lunii octombrie, primarul Brașovului, Allen Coliban a anunțat că va reveni în Consiliul Local Brașov cu propunerea de înființare a Ariei Naturale Protejate de Interes Local Brassovia.
Alternativa la Brassovia
Una dintre constatările specialiștilor care au participat la workshop a fost că pădurile Brașovului sunt foarte bine gestionate, iar înființarea ariei protejate de interes local nu ar veni neapărat cu un plus. De altfel, ei au amintit că în jurul Brașovului există deja arii protejate – Tâmpa, Stejăriș, Postăvarul- iar dacă autoritățile locale sau brașovenii vor unele schimbări, pot propune modificarea planurilor de management sau a amenajamentelor silvice – documente ce trebuie actualizate anul viitor.
„Peste 60% din pădurile propuse a fi incluse în Parcul Brassovia sunt deja protejate. În cadrul acestei dezbateri, la care au participat reprezentanți ai Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, ai Universității Transilvania, ai unui institut de cercetare, ai organizațiilor de protecția mediului am pus pe masă toate opțiunile și am încercat să comunicăm ce putem face pentru pădurile Brașovului, mai simplu, mai eficient și mai repede, adică în aproximativ un an, nu peste doi sau trei ani, când ar putea fi implementat proiectul ariei protejate de interes local. Cred că putem adapta și îmbunătăți ce există, astfel încât cetățenii să fie în siguranță în păduri”, a argumentat secretarul de stat Ionuț Banciu.
Se poate rezolva și problema „pădurii parc”
În acest moment, în jurul Brașovului sunt aproximativ 400 de hectare de pădure parc, în care se pot amenaja zone de agrement. De altfel, chiar și pentru a se putea amenaja traseele de mountain-bike din Poiana Brașov a fost nevoie de includerea unor suprafețe de fond forestier în categoria „pădure parc”.
În viitor, specialiștii în silvicultură susțin că suprafața de pădure parc din jurul Brașovului ar putea fi extinsă, având în vedere că există 3.000 de hectare de pădure care ar putea fi incluse în această categorie. Demersurile sunt simple, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Mediului: este nevoie de un studiu nu foarte complicat și de o decizie a Ministerului Mediului, iar procedurile se pot încheia într-un an sau un an și jumătate. Demersurile se pot face în momentul în care se actualizează planurile de management și amenajamentele pentru pădurile Brașovului.
Unde se pot amenaja zone de agrement și evenimente culturale
În anul 2019, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt începea un studiu (care a inclus și o cercetare sociologică), finanțat cu bani europeni, prin care au fost evaluate funcțiile recreative a pădurilor și au fosot analizate scenarii de dezvoltare a infrastructurii.
„Am analizat noi posibile poteci, dar și îmbunătățirea unor căi de acces, astfel încât să devină locuri de recreere. De asemenea, am identificat zone care pot fi dezvoltate amenajări pentru activități socio-culturale, cum ar fi unele zone de pe Drumul Crucur – care face legătura între Noua și Valea Timișului – dar și în Valea cu Apă – între Tâmpa și Masivul Postăvarul”, a declarat coordonatorul proiectului, Șerban Davidescu.
Cerere mare pentru lemnul de foc
„Trebuie să ținem cont și de aspectele pragmatice, pentru că în timpul discuțiilor s-a ridicat și problema lemnului de foc. Sunt oameni care, în această criză energetică sunt îngrijorați”, a mai spus Ionuț Banciu în timpul dezbaterii de vineri.
De altfel, mai mulți participanți au ridicat această problemă, iar reprezentantul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, Mihai Zup, a declarat că anul acesta au fost depuse 1.114 cereri pentru lemn de foc, cantitatea totală solicitată fiind de 12.112 metri steri. „Este o cantitate foarte mare”, a menționat Zub.
Practic, în viziunea specialiștilor, gestionarea fondului forestier al municipiului Brașov ar trebui să se facă și în continuare ținând cont de interesele cetățenilor, așa cum s-a făcut de aproximativ 100 de ani. În opinia lor, prin îmbunătățirea reglementărilor actuale (planuri de management, amenajamente silvice) se pot amenaja noi poteci, trasee pentru bicicliști, zone pentru activități socio-culturale, dar se poate extrage și lemn de foc.
Pentru toate aceste activități, propunerea este să se aloce zone diferite din fondul forestier, asta pentru a nu apărea eventuale conflicte sau nemulțumiri.