Astăzi sărbătorim în Piața Tricolorului Ziua Imnului Național al României. “Deşteaptă-te, române” este un cântec direct legat de Braşov

Astăzi, începând cu ora 10:00, la Piața Tricolorului din municipiul Brașov, va avea loc o ceremonie militară și religioasă organizată de Instituția Prefectului Județul Brașov și Garnizoana Brașov, cu ocazia sărbătoririi Zilei Imnului Național al României.

În cadrul evenimentului vor fi prezente oficialități locale și ale unor instituții publice din județ, reprezentanți ai Garnizoanei Brașov, precum și veterani, cadre militare în rezervă și în retragere, alături de orice persoană interesată să asiste la spectacolul militar.

În 1848 Andrei Mureșeanu scrie versurile imnului în Brașov

Imnul actual al României a fost creat în timpul Revoluției de la 1848, un moment esențial pentru manifestarea procesului de consolidare a identității naționale românești și a sentimentului național.

În acea perioadă, poetul Andrei Mureșanu se afla la Brașov, unde era profesor la Colegiul Latino-German și redactor la suplimentul literar “Foaie pentru minte, inimă și literatură” al ziarului românesc “Gazeta Transilvaniei”. El a primit sarcina îndestulătoare de a compune un cântec de luptă care să mobilizeze masele.

Poezia, numită de Andrei Mureșanu “Răsunet”, a fost publicată în același an, mai exact la data de 21 iunie, și apoi interpretată pentru prima oară pe 29 iulie, într-un eveniment desfășurat la Râmnicu Vâlcea. În cele din urmă, în anul 1990, ceea ce cunoaștem în prezent sub numele de “Deșteaptă-te române” devine imnul național al României.

În anul 1998, data de 29 iulie este proclamată „Ziua Imnului Național al României”.

Dacă vorbim despre “Deșteaptă-te Române” nu avem cum să nu vorbim și despre Brașov

“Deșteaptă-te române”, chiar înainte de a fi înălțat la statutul de imn național, a marcat momente semnificative în istoria poporului român, fiind cântat frecvent în timpul Războiului de Independență din secolul al XIX-lea și în cele două Războaie Mondiale.

Este demn de remarcat faptul că legătura sa cu Brașovul este strânsă, având în vedere că versurile au fost scrise în acest oraș. În ziua de 15 noiembrie 1987, cântecul a devenit imnul neoficial al unei puternice revolte a muncitorilor din fabricile locale, care s-au ridicat împotriva politicilor economice și sociale impuse în Republica Socialistă România de către dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. La această revoltă s-au alăturat elevi, studenți și alte persoane, unificate de credința în puterea acțiunilor colective.

Inițial, demonstranții au cerut îmbunătățiri sociale, scandând lozinci precum „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare pentru copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!”. Ulterior, în dreptul Spitalului Județean, ei au început să cânte imnul revoluției din 1848, Deșteaptă-te, române!.

În timpul Revoluției din 1989, imnul a răsunat pe străzile din întreaga Românie, oferind putere oamenilor pentru a pune capăt regimului comunist.

O speculație legată de imnul actual al României indică faptul că, inițial, poezia a fost pusă pe note în ziua în care autorul a recitat-o unor prieteni brașoveni, iar prima interpretare a avut loc în grădina din Șchei, Brașov. Anton Pann este recunoscut oficial ca autor al muzicii imnului.