Un nou record de adâncime a fost stabilit, luna trecută în Piatra Craului: 46 de speologi din mai multe ţări europene au coborât la 800 de metri, în avenul de sub Vârgul Grind, în cadrul taberei de explorare care a avut loc în perioada 8 – 24 septembrie.
Tabăra de explorare a celui mai adânc aven din țară a reunit, în ture, 46 de speologi, de la cluburi din România, Ungaria, Grecia, Ucraina și Germania. Principalul obiectiv al explorărilor din acest an a fost forțarea punctului terminus, stabilit în timpul eforturilor de lucru din 2019, au anunţat exploratorii, într-un comunicat de presă.
Vorbim despre o galerie complet inundată, denumită sifon, cu pasaje strâmte, cu lungime totală de șase metri. Depășirea acestui obstacol a fost posibilă după ce un scafandru s-a scufundat pe galeria inundată, a fost instalat un sistem complex pentru drenarea apei și au fost lărgite pasajele din stâncă, ce împiedicau înaintarea speologilor.
Aceste eforturi au deschis accesul către o verticală de 19 metri, la capătul căreia o nouă zonă cu apă și strâmtori blochează înaintarea.
Măsurătorile topografice făcute în zona nou explorata, cu dispozitive laser de precizie și suprapuse pe harta avenului au confirmat faptul că adâncimea atinsă la nivelul noului punct terminus este de 800 de metri.
Cea mai adâncă peşteră din România este în Parcul Naţional Apuseni
În România, a doua cea mai adâncă peșteră este situată în Parcul Natural Apuseni. Peștera V5 are o adâncime măsurată de 653 de metri, cu galerii explorate până la aproximativ 660 de metri. Cea mai adâncă peșteră din lume este Veryovkina, din Abhazia, în nord vestul Georgiei, o peșteră în care explorările au ajuns la cota de minus 2223 metri.
Avenul de sub Vârful Grind a fost descoperit în 1985, în versantul de est al masivului Piatra Craiului. În 38 de ani, a fost visul a generații întregi de speologi, din România și din afara ei. Un vis legat mai mult de curiozitatea de a afla traseul apelor prin măruntaiele masivului Piatra Craiului, decât de clasamente și recorduri. Analizele geologice și hidrografice indică, pentru acest aven, un potențial de până la 1200 de metri adâncime.
Explorarea curentă a avenului se face cu folosirea unui bivuac instalat la adâncimea de 541 de metri și a unui sistem de comunicații la suprafață, instalat și funcțional pe toată adâncimea cavității.
Tabăra de explorare din acest an, a Avenului de sub Vârful Grind a fost organizată de cluburile de speologie Silex Brașov, Avenul Brașov și Focul Viu București, cu sprijinul Federației Române de Speologie.