Creştinii îi sărbătoresc pe 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor spre Rai. Conform tradiţiei, în această zi se face marea pomenire a tuturor morţilor din familie, iar credinţa populară spune că de Sfinţii Mihail şi Gavril nu se lucrează.
Peste 43.000 de sărbătoriţi, azi, în judeţul Braşov
În județul Braşov, 43.419 de persoane îşi sărbătoresc ziua onomastică cu ocazia Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Un număr de 19.122 sunt femei care poartă prenumele Mihaela, Mihaiela, Gabriela și 24.297 sunt bărbați, care poartă prenumele Mihai, Mihail, Mihăiță, Gabriel, Gabi, Gavril, Gavrilă.
Cine sunt Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril?
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt îngerii cei mai cunoscuţi nouă şi apar foarte des în textele Sfintei Scripturi. (surse: vol. Vietile Sfinţilor; „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996).
În Vechiul Testament, Sfântul Arhanghel Mihail s-a arătat lui Iosua Navi şi profetului Daniel. Sfinţii Părinţi ai Bisericii spun că Sfântul Arhanghel Mihail a mers înaintea evreilor în timpul exodului din Egipt, el i-a păzit pe cei trei tineri evrei aruncaţi în cuptorul de foc pentru că nu au vrut să se închine idolilor şi tot el s-a certat cu diavolul pentru trupul lui Moise.
Sfântul Arhanghel Gavril este binevestitorul Naşterii Domnului şi al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Tot Sfântul Arhanghel Gavril a vestit naşterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. În Minei se precizează că există mărturii cum că Sfântul Arhanghel Gavril este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului şi a şezut deasupra ei.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavril. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este dat să mai trăiască. De multe ori, este înâlnit alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că “ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. În credinţa populară, Arhanghelii asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În calendarul popular, Sfinţii Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
În ajunul sărbătorii sau chiar pe în ziua de 8 noiembrie se împarte pomană pentru sufletele morților, numindu-se popular „Moșii de Arhangheli”. În unele zone ale țării, finii dăruiesc colaci naşilor.
De ziua Arhanghelilor munca este interzisă. De ziua Arhanghelilor munca este interzisă. Cei care nu se supun vor avea parte de chin mare la vremea morţii.
Creştinii trebuie să meargă la biserică, să aprindă lumânări şi să se roage pentru belşug şi sănătate.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Daca turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare.