PSD se află pe primul loc la intenţiile de vot pentru Consiliile locale, la alegerile din 9 iunie, arată un sondaj realizat de INSCOP. Faţă de ultimele luni, PNL înregistrează o creştere semnificativă, mai arată sondajul. Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului şi sunt valabile la nivel naţional.
Potrivit coordonatorului INSCOP, Remus Ştefureac, intenţia de vot pentru Consiliile Locale măsurată în premieră arată plasarea PSD pe primul loc, cu puţin peste 30% din opţiuni, urmat de PNL (uşor peste 25%), semnificativ mai mult decât intenţia de vot a liberalilor măsurată lunile trecute la alegerile parlamentare sau europarlamentare. PNL valorifică în mod evident structura de aleşi locali care determină un scor mai mare pentru consiliile locale ale oraşelor şi comunelor.
“Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile pentru Consiliile Locale este de aproximativ 56%, cu aproape 13 procente mai mult decât intenţia de vot pentru alianţa PSD-PNL la alegerile europarlamentare”, subliniază Ştefureac, citat de news.ro.
Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) – raportat la respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă (83.5% din total eşantion)
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (83.5% din total eşantion), rezultatele sunt următoarele:
- 30.6% – PSD;
- 25.6% – PNL;
- 17.4% – AUR;
- 9.8% – Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei);
- 4.3% – SOS Romania;
- 4% – UDMR;
- 3.1% – Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român);
- 2.4% – Partidul Pro România
- 2.7% – alt partid.
Majoritatea populaţiei are o părere bună despre comasarea alegerilor
”Părerile românilor cu privire la deciziile politice din ultima perioadă (comasarea alegerilor, candidaturile pe liste comune, respectiv separate ale PSD şi PNL, intenţiile de vot pentru celor două tipuri de alegeri) arată o diversitate mare de opinii. Majoritatea populaţiei (57%) are o părere bună despre comasarea alegerilor, dar peste o treime nu sunt de de acord cu această formulă. Chiar şi o cincime dintre alegătorii PSD-PNL nu sprijină comasarea. Pe de altă parte, părerile votanţilor AUR şi ai Alianţei Dreapta Unită sunt şi ele împărţite. Candidatura PSD şi PNL pe liste comune la europarlamentare, respectiv separate la locale nu este apreciată de 51% dintre români şi apreciată de puţin peste o treime dintre votanţi. Pe de altă parte, două treimi dintre votanţii PSD-PNL sprijină acest proiect, iar 28% au o părere proastă. În ceea ce priveşte intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare, Alianţa PSD-PNL întruneşte 43,7% din opţiuni, cu aproximativ 5 procente mai puţin decât suma celor două partide pentru alegerile europarlamentare măsurată în sondajul INSCOP de luna trecută. Intenţia de vot pentru Consiliile Locale măsurată în premieră arată plasarea PSD pe primul loc, cu puţin peste 30% din opţiuni, urmat de PNL (uşor peste 25%), semnificativ mai mult decât intenţia de vot a liberalilor măsurată lunile trecute la alegerile parlamentare sau europarlamentare. PNL valorifică în mod evident structura de aleşi locali care determină un scor mai mare pentru consiliile locale ale oraşelor şi comunelor. Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile pentru Consiliile Locale este de aproximativ 56%, cu aproape 13 procente mai mult decât intenţia de vot pentru alianţa PSD-PNL la alegerile europarlamentare. AUR, ADU şi SOS România obţin scoruri mai mici la alegerile locale pentru Consiliile Locale decât la alegerile europarlamentare”, afirmă Remus Stefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.