Creativitate contra AI: metoda ingenioasă a unei profesoare de la Universitatea Transilvania pentru depistarea proiectelor scrise cu ChatGPT

După cazul profesoarei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a folosit un dispozitiv de bruiaj pentru a bloca semnalul telefoanelor mobile în timpul examenelor, o altă metodă neconvențională de verificare academică atrage atenția în mediul universitar din România, la Brașov. Dacă la Iași, metoda ridică semne serioase de întrebare în ceea ce privește legalitatea și siguranța utilizării ei, la Brașov este vorba despre o modalitate nu doar ingenioasă, ci și în spiritul legii și al eticii.

Capcana: „Instrucțiuni invizibile” pentru ochiul uman dar citite automat de algoritmii AI

La Universitatea Transilvania din Brașov, conf. univ. dr. Arabela Briciu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Comunicare, a implementat o strategie tehnică discretă, dar eficientă, pentru a identifica studenții care folosesc inteligența artificială generativă – precum ChatGPT – în redactarea portofoliilor.

Profesora a inserat în cerințele transmise pentru examen „instrucțiuni invizibile” – fragmente de text care nu pot fi detectate pe ecranele dispozitivelor electronice de către cititorul uman, dar care sunt „citite” automat de algoritmii AI. Odată copiate și introduse în aplicații de generare automată de text, aceste mesaje devin vizibile și sunt preluate în răspunsul generat, indicând astfel clar utilizarea unui astfel de instrument.

„Această strategie mi-a permis să identific rapid utilizarea automatizată a instrumentelor de inteligență artificială generativă – fără o prelucrare sau reflecție personală asupra conținutului generat”, a explicat Arabela Briciu pentru Educație Privată.

Conf. univ. dr. Arabela Briciu: Mai multe de o treime dintre studenți folosesc mecanic instrumentele AI, fără nicio analiză critică

Metoda a fost aplicată în cadrul unei evaluări finale care presupunea întocmirea unui portofoliu, iar rezultatele au fost semnificative: peste jumătate dintre studenți au apelat la AI, iar o bună parte dintre aceștia au integrat conținutul generat automat fără nicio prelucrare proprie.

„Concluzia mea, pe baza observațiilor personale, a fost că peste 50% dintre studenți folosesc frecvent aceste instrumente, iar mai mult de o treime dintre aceștia le utilizează mecanic, fără a aplica o analiză critică sau fără a adapta comanda (promptul) și răspunsurile la cerințele specifice și rigorile academice. Această tendință indică o dependență crescută de soluțiile automatizate, în detrimentul dezvoltării competențelor academice autentice”, a atras atenția conf. univ. dr. Arabela Briciu.

Reacția studenților „prinși”? Stânjeneală și suprindere

Reacția studenților a fost una de surpriză și, în unele cazuri, de stânjeneală. Mulți nu și-au imaginat că ar putea fi depistați prin metode indirecte.

„Studenții au reacționat, în general, cu stânjeneală și surprindere. Mulți nu au anticipat că utilizarea AI poate fi depistată prin metode indirecte și au conștientizat că integrarea automată a conținutului generat nu trece neobservată. În unele cazuri, discuțiile ulterioare au deschis oportunitatea unei reflecții asupra utilizării responsabile a acestor instrumente”, a precizat Arabela Briciu.

O abordare care lasă loc de reflecție

Spre deosebire de măsura radicală a bruierii semnalului GSM la Iași, Arabela Briciu nu respinge utilizarea AI în mediul academic. Dimpotrivă, ea pledează pentru o utilizare conștientă și critică a acestor tehnologii.

„Am ales această abordare nu pentru a descuraja complet utilizarea AI, ci pentru a semnala limitele și riscurile utilizării sale necontrolate. Deși AI poate sprijini structura ideilor sau eficientizarea procesului de lucru, are constrângeri majore: funcționează pe baza unor modele prestabilite, fără capacitate critică, fără înțelegerea profundă a conceptelor și cu riscul frecvent al generării de informații false sau imprecise (halucinații). Aplicarea automată a acestor instrumente riscă să diminueze gândirea critică, autonomia intelectuală și capacitatea de rezolvare creativă a problemelor. Tocmai de aceea, aceste aplicații trebuie utilizate moderat și contextualizat, ca un sprijin complementar, nu ca un substitut al procesului cognitiv autentic pe care educația are datoria să îl cultive”, a subliniat conf. univ. dr. Arabela Briciu.