Două cercetătoare de la Universitatea de Vest din Timișoara avertizează că manualele școlare din România transmit mesaje pesimiste, cu teme de traumă, fatalism și neputință, afectând motivația și dezvoltarea personală a elevilor. „Manualele școlare îi fac pe elevi să privească viața cu pesimism și resemnare”, susțin autoarele studiului, Mădălina Chitez și Roxana Rogobete, care au analizat peste 40 de manuale de limba și literatura română pentru gimnaziu.
Concluziile lor indică pagini încărcate de text peste nivelul de înțelegere al vârstei, cerințe care provoacă frustrare și lecturi ce par lipsite de speranță. Cercetătoarele atrag atenția că aceste manuale nu doar că nu stimulează gândirea critică, dar pot perpetua o mentalitate fatalistă în rândul elevilor.
Mădălina Chitez, cercetător științific gradul II, specializat în lingvistică aplicată și fondatoare a centrului CODHUS (Centrul de Cercetare și Implementare a Metodelor Digitale Bazate pe Lingvistica de Corpus cu Aplicabilitate în Științele Umaniste din cadrul Universității de Vest din Timișoara), a pornit investigația după ce, ca mamă a două gemene de clasa a VI-a, a observat în manuale „narațiuni cu o anumită tentă negativă, pesimistă și cu violență de limbaj în unele texte”. Ea subliniază că „problema nu era numai la «făcătorii» de manuale, ci și la cei care le avizează și la programele școlare neschimbate de decenii”.
Pentru Roxana Rogobete, lector universitar, semnalul de alarmă a venit din sala de seminar, unde studenții de anul III se întorceau din practica pedagogică dezamăgiți de manualele impuse în școli: „E greu să ajungi acum la copii prin lectură”, remarcă ea, arătând că lipsa de interes pentru carte începe în gimnaziu și se prelungește până la universitate.
Analiza manualelor a arătat că, dincolo de autorii canonici și textele greoaie, problema este și lipsa adaptării conținuturilor la realitățile elevilor de astăzi.