Din centrul de plasament, la viața de adult independent. 40 de tineri învață cum să se descurce pe picioarele lor, după ce pleacă din sistemul de protecție specială

Peste 40 de adolescenți proveniți din centrele de plasament din județele Brașovul, Alba și Covasna sau proaspăt plecați din sistemul de protecţie socială învață în aceste zile să comunice mai bine, să interacționeze și să lucreze împreună. Tinerii se află în tabăra de la Zărnești, unde petrec o săptămână alături de voluntarii Asociației de Servicii Sociale SCUT și ai Asociației pentru Persoane cu Dizabilități „Sfântul Haralambie”. Cele două organizaţii non-guvernamentale au dezvoltat împreună proiectul „Casa noastră”, pentru tinerii care au nevoie de sprijin pentru a face cât mai ușor trecerea de la viața din centrele de plasament la cea de persoană independentă, de după ieșirea din sistem.

Comunicare şi educaţie non-formală, în tabără 

Adolescenţii şi tinerii din tabăra de la Zărneşti au fost selectaţi de la centre din Tărlungeni, Săcele, Ghimbav, Prejmer, Blaj, Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe. Iar cei care au ieșit de puțin timp din sistem, s-au înscris singuri sau prin intermediul celor cu care au păstat legătura după împlinirea vârstei de 18 ani.

Tabăra de la Zărnești se desfășoară în perioada 7 – 13 august și este prima din cele trei incluse în proiectul „Casa noastră”. Tabăra înseamnă o suită de activităţi social-recreative, educaționale şi multă mişcare pentru adolescenţii şi tinerii din centrele de plasament din judeţele Braşov, Alba şi Covasna sau cei proaspăt plecaţi de acolo, la vârsta majoratului. „Facem multe activităţi împreună, multe jocuri, multă interacţiune. Abordăm şi anumite tematici de educaţie non-formală, cum este de exemplu comunicarea, pentru că primul fenomen care iese la suprafaţă după primul contact cu aceşti adolescenţi şi tineri, este cel al bullying-ului. Ei trebuie să înveţe să comunice între ei şi să impună anumite limite ale interacţiunii”, explică Mariana Busuioc. În program sunt incluse la fel de multe jocuri în echipă, în care accentul cade pe interacţiune.

„Tinerii pe care i-am adus aici împreună provin din zone diferite, aşa că prin activitățile acestea ne-am propus să facem în aşa fel încât ei să înveţe să creeze o proprie reţea socială, să găsească moduri de a-şi atrage prieteni, de a păstra legături. Inclusiv din rândul celor care nu comunică foarte bine. Există aici câteva bariere de limbaj, pe care încercăm să le depăşim împreună (o parte dintre tinerii din Covasna sunt vorbitori nativi de maghiară). De altfel, avem câteva jocuri pe care le facem aproape zilnic, şi prin care ne propunem să îi facem să accept diferenţele, inclusiv cele de limbaj sau etnie”, a mai explicat Mariana Busuioc. 

„Casa noastră”, un proiect pornit în 2020 

În tabăra de la Zărneşti nu lipsesc nici voluntarii, şase la număr, care sunt din rândul celor care în mod constant participă la proiectul „Casa noastră”. O parte din ei sunt chiar tineri care o parte din viaţa lor au trăit în centre de plasament, însă la majorat au părăsit sistemul, iar acum au o viaţă independentă. Acest proiect, dezvoltat de Asociaţia pentru Persoane cu Dizabilităţi „Sfântul Haralambie” şi Asociaţia de Servicii Sociale SCUT este unul de mai lungă durată. El a început în anul 2020 şi se va finaliza în 2023.

În această perioadă, cele două organizaţii non-guvernamentale au un program complex de servicii menite să îi sprijine pe tinerii de peste 16 ani din centrele de plasament să facă mai uşor trecerea spre viaţa independentă din afara sistemului de protecţie socială, iar pe unii dintre cei care deja au ieşit din sistem, să îşi găsească un loc de muncă, o locuinţă şi să înveţe să se gestioneze singuri. Până acum, în primul an de la pornirea proiectului „Casa noastră”, cele două ONG-uri au sprijinit peste 70 de tineri de peste 16 ani, atât din sistemul de protecţie socială, cât şi din rândul celor în cazul cărora măsura de protecţie specială a fost ridicată (cei care au devenit majori). Principalele servicii de care aceştia beneficiază gratuit sunt consilierea socială, consilierea pentru deprinderi de viaţă independentă, consiliere psihologică, psihoterapie, evaluare şi consiliere psihoaptitudinală şi vocaţională. 

Cei care tocmai au ieşit din centrele de plasament au nevoie de multă consiliere şi susţinere

Doar în primul an de la demararea proiectului, de consiliere socială au avut parte 155 de tineri cu vârste între 16 şi 18 ani şi 360 cu vârste de peste 18 ani, ieşiţi din sistemul de protecţie socială specială.

„Cu siguranţă, nevoile celor care au ieşit din centrele de plasament sunt mult mai mari. Dacă pentru cei din centre, consilierea înseamnă multă prevenţie, pentru cei de peste 18 ani este nevoie, în plus, de multă intervenţie, inclusiv în momente de criză. Este nevoie de asemenea, de mediere şi susţinere în găsirea şi menţinerea unui loc de muncă”, spune Mariana Busuioc, de la Asociaţia de Servicii Sociale SCUT.

La fel de importantă este consilierea psihologică pentru cei care vin cu experienţe cel puţin neplăcute din viaţa din centrul de plasament sau din afara lui. „În acest prim an de proiect, am acordat 228 de ore de consiliere individuală pentru cei de peste 16 ani şi 319 pentru cei de peste 18 ani. La acestea se adaugă şi sesiuni de grup, de dezvoltare personală. În plus însă, am acordat şi 91 de ore de psihoterapie, acolo unde a fost nevoie de astfel de intervenţii. Pentru că ne-am adresat unor beneficiari din Braşov, Alba şi Covasna, am apelat la un psiholog cunoscător de limbă maghiară, pentru a ne asigura că nu există nicio barieră de limbaj. Sunt beneficiari care vin cu un bagaj greu”, a mai explicat Mariana Busuioc. 

Învaţă cum să trăiască pe propriile picioare

Pentru cei de peste 18 ani, dar nu numai, deprinderile pentru viaţa independentă sunt un factor cheie, spun reprezentanţii celor două ONG-uri care au dezvoltat acest proiect.

„Aici avem sesiuni de grup, cu tinerii pe care îi susţinem, dar şi întâlniri individuale. Poate pentru unii dintre noi este simplu să plătească facturile, să gătească sau să facă cumpărături. Dar pentru aceşti tineri, nu este întotdeauna aşa. Astfel că aceste deprinderi pentru viaţa independentă înseamnă de multe ori, să îi învăţăm ca, având propria casă, să ştie să citească contoarul de apă sau de electricitate, să plătească facturi, să spele vase sau să gătească”, a mai explicat reprezentanta SCUT.

De altfel, câţiva dintre cei de peste 18 ani, în cazul cărora a fost ridicată măsura de protecţie specială şi ies din sistem, SCUT şi Asociaţia „Sfântul Haralambie” au şi o măsură de asigurare a unui spaţiu locativ. Pentru cei din Braşov, deja au fost închiriate patru apartamente sau garsoniere, unde locuiesc sub o atentă monitorizare a celor două ONG-uri. 

Planuri până în 2023 

„Casa noastră” va continua până în 2023, inclusiv cu activităţi de peer-education, în care tineri ieşiţi cu bine din sistemul de protecţie socială le vor povesti celor aflaţi încă în centre de plasament, despre experienţa lor, şi cu activităţi de mentorat.

„Peer education este un program pilot, în ceea ce ne priveşte. Noi vrem să le transmitem tinerilor noştri şi un mesaj pe orizontală, adică, să vină în contact nu cu noi, autoritatea, ci cu cei care au avut parte de aceleași experienţe ca şi ei. Să ştie cum au trăit cei care au reuşit să aibă o viaţă proprie după ieşirea din sistem, cu ce s-au confruntat, la cne au apelat când le-a fost greu, ce este important de ştiut”, a mai explicat Mariana Busuioc.