Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Adrian Gabor a avertizat recent, într-o conferință de presă, că judeţul Braşov riscă să fie invadat de gunoaie. El a spus că primăriile nu au contracte depozitele de gunoaie sau, dacă le au, duc gunoi pentru a „bifa”. Ba mai mult veicepreședintele Consiliului Județean afirmat că în multe localități sunt gropi ilegale. Dar, nu a mai spus că în urmă cu mai mulți ani Consiliul Județean a semnat un contract de finanțare nerambursabilă prin POS Mediu, de peste 160 de milioane de euro pentru realizarea unor investiții ce vizau tocmai rezolvarea problemelor legate de gestionarea deșeurilor. Și așa revin în scenă Attila Kovacs, incineratorul din cauza căruia nu s-a blocat programul.

Potrivit legislaţiei, autorităţile publice au obligaţia de a asigura serviciul de salubrizare fie prin intermediul unui serviciu propriu, fie prin intermediul unor operatori. În ambele situaţii, operatorul trebuie să respecte prevederile referitoare la colectarea selectivă şi depozitarea acestora la rampe conforme.

Delta dintre munți, invadată de gunoaie  

De exemplu, a precizat el, Dumbrăviţa nu are contract de depozitare şi s-a ajuns la situaţia extremă ca situl Natura 2000 din această localitate să fie în pericol. În aceeași situație, a mai spus el sunt și localitățile  Beclean şi Mândra.

Alte primării au contracte, dar nu prea au gunoaie

Adrian Gabor a mai spus că în baza analizării datelor pe care le-a obţinut de la APM Braşov, a descoperit situaţii cel puţin ciudate.

„Comuna Şercaia a a depus anul trecut la depozitul ecologic de la Braşov 526 de tone de deşeuri. În schimb, Făgăraşul a adus 70 de tone, iar jumătate din cantitate este produsă de un operator economic din localitate. De altfel, recent, o maşină a fost surprinsă aruncând gunoi pe dealul Galaţiului din Făgăraş (rampă la care depozitarea a fost sistată încă din anul 2009). Tot în respectiva zonă este o situaţie cel puţin surprinzătoare. În Făgăraş şi Beclean deşeurile sunt preluate de acelaşi operator, dar operatorul are contract de depozitare doar pentru Făgăraş”, a declarat Gabor.

În schimb, a continuat el, „în localităţile Rotbav, Codlea, Dumbrăviţa, Şercaia, Făgăraş – pe dealul Galaţiului şi Zizin există încă depozite neconforme care mai sunt încă utilizate”. 

Localităţile din judeţul Braşov pot depune deşeurile la trei depozite ecologice din zonă, respectiv în cel de la Braşov sau la cele de la Sighişoara şi Sibiu. De asemenea, mai este deschisă rampa de la Rupea, însă la aceasta urmează a fi sistată depozitarea în cursul anului 2017 (termen stabilit încă din anul anul 2009).

Cronica unui eșec…  

Semnat în 2010, contractul pentru implementarea Master Planului pentru judeţul Braşov privind gestionarea integrată a deşeurilor, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu 2007-2013 este un proiect trecut la capitolul „pierderi”.  Valoarea totală a proiectului era  de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, lider de proiect fiind Consiliul Județean Brașov. Masterplanul viza aproape toate localitățile din județul Brașov, care au constituit în acest sens o Asociație de Dezvoltare Comunitară (ADI), „ISO Mediu” președinte al acestei structuri fiind ales Kovacs Attila (foto), ginerele fostului ministru al mediului Laszlo Borbely.

„Am sesizat conducerii CJ un set de probleme, care nu au fost rezolvate”

După câțiva ani în care a oferit zeci de explicații, președintele ISO Mediu a prezentat Consiliului Județean demisia, fără a-și motiva decizia.  Kovacs a afirmat atunci că demisionează „din motive personale”, dar și pentru că „de-a lungul timpului, am sesizat conducerii CJ un set de probleme, care nu au fost rezolvate. Dacă ceea ce am sesizat eu va fi rezolvat, sunt deschis cooperării”.

Lunga listă a „vinovaților”

De-a lungul anilor, informațiile transmise de administrația județeană brașoveană privind acest proiect au fost derutante, de fiecare dată oferind o altă justificare privind problemele legate de implementarea proiectului privind managementul deșeurilor. A fost acuzată Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), apoi competitorii care au participat la unele licitații și au contestat procedura, consiliile locale ale primăriilor care făceau parte din ADI și refuzau să renunțe la proprii operatori de salubritate, iar ultimul vinovat arătat cu degetul, în luna ianuarie, a fost Ministerul Mediului, care nu a plătit Studiul de Fezabilitate.

„Studiul de fezabilitate pentru județul Brașov a fost elaborat în cadrul contractului de servicii nr. 9088/EGU/0.11.2009 «Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanțate prin Axa Prioritară 2 POS Mediu» încheiat între firma de consultanță EPEM/IPSE și Autoritatea de Management POS Mediu, în calitate de autoritate contractantă. Consultantul a elaborat Studiul de Fezabilitate în conformitate cu prevederile contractate, document care, până în prezent nu a fost aprobat de către Consiliul Județean Brașov, în calitate de beneficiar al proiectului de investiții. Prin urmare, autoritatea de Management POS Mediu nu a putut efectua plata către consultant, deoarece nu a primit aprobarea din partea Consiliului Județean Brașov, în conformitate cu prevederile contractuale”, se au susținut reprezentanții AM POS Mediu.

Valoarea serviciilor aferente, inclusiv documentele suport (Studiul de Fezabilitate, Analiza cost-beneficiu, Analiza instituțională, Evaluarea impactului asupra mediului) era de 495.925 de lei fără TVA.

O încăpățânare cel puțin suspectă

În forma inițială, Master Planul pentru judeţul Braşov prevedea realizarea unor stații de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009 printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar și realizarea, la Tărlungeni, a unei instalații de valorificare energetică a deșeurilor. Aceasta, de tip Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică) era proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an, investiția fiind estimate la 148 de milioane de euro.

În viziunea Consiliului Județean, în care, în perioada 2008-2012, vicepreședinte a fost Attila Kovacs), incineratorul a reprezentat „prioritatea zero”, motiv pentru care toate acțiunile s-au concentrat asupra începerii lucrărilor la această stație de valorificare. După mai multe tentative nereușite de realizare a acestui obiectiv, în 2013, administrația județeană a descoperit că nu se poate, motivul oficial fiind că a dispărut și materia primă, cantitatea de deşeuri menajere din judeţ a scăzând foarte mult, iar o unitate care să deservească doar judeţul Braşov nu ar mai fi fezabilă.

Repliere tardivă

Pentru a nu pierde întreaga finanţare, administrația județeană a cerut și a primit acordul Ministerului Mediului să «rupă» proiectul în două. În prima fază urma să fie realizate lucrările la stațiile la staţiile de transfer, la staţia de tratare mecanică de la Făgăraş, dar şi urmau a fi închise rampele de gunoi municipale în unde depozitarea a fost sistată în anii anteriori. Investiția era estimată la 23 de milioane de euro. În scurt timp, CJ  a ajuns la concluzia că nici așa proiectul nu poate fi implementat în ciclul bugetar european 2007-2013 și a decis să își încerce norocul în următoarea perioadă de programare, 2014-2020.

Anul trecut, vicepreședintele Consiliului Județean Claudiu Coman a declarat că după ce câțiva ani a plătit cotizația anuală, stabilită în momentul înființării asociației, administrația județeană a spus „pas”: „Am decis ca pentru anul 2015 să nu mai aprobăm cotizația pentru ISO Mediu. Avem o restanță din 2012 de 50.000 de lei, iar valoarea totală a cotizațiilor Consiliului Județean se ridică la 100.000 de lei”.

Urmează amenzile

Tot la începutul anului trecut Coman, a spus că va fi nevoie de un nou  Master plan: „Se reia procedura, dar numai la sfârșitul lui 2016 vom avea un nou master plan. Noi am avut probleme cu primăriile, vin amenzile pentru neînchiderea depozitelor neconforme. Sunt niște amenzi foarte mari, care se plătesc pe zi și, chiar dacă mai rostogolești datoriile în instanță, până la urmă cineva trebuie să le plăteacă”.

Attila Kovacs, „mini-actor” în „Dosarul retrocedărilor ”

Numele fostului vicepreședinte al CJ Brașov și ex-repedinte al „ISO Mediu”, se regăsește și în stenogramele din dosarul retrocedărilor. Astfel,  în 2014, procurorii DNA au obținut autorizarea interceptărilor, înregistrărilor şi localizării convorbirilor şi a comunicărilor telefonice avute de Poenaru, Hrebenciuc, Mătăşel, Kadas, Octavian şi Korodi, precum şi supravegherea audio-video sau prin fotografiere a lui Poenaru şi Korodi.

Potrivit stenogramelor, Iosif Kadas l-a rugat pe Kovacs să intervină pe lângă secretarul de stat UDMR din Ministerul Mediului, pentru a facilita o întâlnire cu „oamenii lui Kadas”, în scopul rezolvării „unei semnături”.