Connect with us

Investitii

Cetatea Făgăraș, de la fortificație de lemn la monument restaurant cu bani europeni

Published

on

Una dintre cele mai impunătoare cetăți din Transilvania, cea de la Făgăraș va intra într-o amplă restaurare, proiect pentru care autoritățile locale au obținut o finanțare europeană. Deocamdată, este în derulare licitația pentru proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor, contract cu o valoare estimată de 17.098.559 lei, fără TVA. Ofertele pot fi depuse până la data de 29 ianuarie, iar evaluarea acestora se va încheia cel mai târziu în 30 martie. După semnarea contractului, proiectul trebuie finalizat în 30 de luni, termenul estimat pentru deschiderea „noii cetăți” fiind luna septembrie a anului 2019.

Cetatea de la Făgăraș, inclusă pe lista monumentelor de importanță națională, a mai fost restaurată în mai multe perioade. Astfel, între anii 1960 – 1977, după ce a fost desființată închisoarea comunistă care a funcționat aici în perioada 1948 – 1960, la cetate s-au efectuat lucrări de consolidare. Atunci, printre altele, s-au realizat planșee din lemn și planșee din beton armat. Atunci a fost înființat Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi Biblioteca a oraşului. Totuși, restaurarea din respectiva perioadă nu au mai fost terminată.

Lucrări s-au mai executat și după anul 2000, iar în anul 2012  monumentul a fost preluat în administrare de Consiliul Județean Brașov, care a atribuit firmei Ramb Sistem (la momentul respectiv un „client fidel” al administrației  județene) contractul de lucrări pentru proiectul „Reabilitarea, Consolidarea și amenajarea Cetății Făgăraș – etapa a I-a”. Conform raportului de expertiză ce face parte din dosarul procedurii de achiziție a lucrărilor pentru care Primăria a obținut fonduri europene, în baza contractului din anul 2011 s-au făcut unele consolidari și restaurări, care nu au mai fost terminate.

Alte lucrări s-au mai realizat și în perioada 2014 – 2015, în luna iunie a anului 2015 fiind redeschisă și Sala Tronului.

Umezeală, ziduri crăpat, ciment și alte probleme

În urma expertizării Cetății Făgăraș, specialiștii au descoperit probleme în aproape toate zonele, umezeala din ziduri fiind cea mai des amintită în raport. De asemenea, printre altele, în unele zone au fost descoperite tencuieli din ciment pe suprafețe mari de zid, guri de tragere sau aerisire acoperite, precum și crăpături în ziduri. Totodată, în multe locuri s-au desprins au apărut goluri în ziduri, în alte zone cărămida nu mai este fixată cu mortar. Unele corpuri de clădire sunt acoperite cu tablă, iar în alte zone în care nu au fost terminate lucrările de consolidare constructorii au lăsat „moștenire” stâlpi metalici care susțin boltele sau tavanele. 

Practic, toate aceste probleme vor trebui rezolvate, iar în raportul de expertiză se precizează că trebuie aplicate soluții tehnice care să nu afecteze valoarea istorică și arhitecturală a monumentului.

De asemenea, după ce se va termina restaurarea, în Cetate vor fi amenajate spații care vor permite organizarea de festivaluri, expoziţii şi ateliere meşteşugăreşti.

La început a fost o cetate de lemn… arsă de tătari. Cetatea de piatră nu a mai fost cucerită  prin forţa armelor

De-a lungul existenţei sale, cetatea Făgăraşului a avut un rol deosebit de important în apărarea Transilvaniei, fiind cea mai bine apărată fortificaţie din sudul Transilvaniei. A fost asediată de turci, maghiari, români, austrieci, dar cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor, doar în câteva cazuri fiind nevoită să cedeze datorită trădărilor. De asemenea, cetatea a reprezentat în secolul al XVII – lea şi reşedinţa principilor Transilvaniei, aici ţinându-se numeroase Diete ale Transilvaniei, dintre care cea mai importantă fiind cea din 1688, când s-a hotărât alipirea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. Tot în cetate au fost primite de către principi numeroase delegaţii internaţionale, ale turcilor, austriecilor, trimiși ai Papei, etc.

Istoria cetăţii Făgăraşului începe în sec XII – XIII, când, pe locul actualei fortificații de piatră, a fost construită una din lemn şi pământ, înconjurată cu un val de pământ şi palisadă. Despre această primă fortificaţie există puține informații, şi acelea în urma unor săpături arheologice care au scos la iveală trunchiurile de copaci din care era alcătuită palisada. Urmele cetăţii de lemn păstrează toate dovada unui incendiu care se pare că a distrus această fortificaţie. Acest incendiu poate fi pus în legătura cu marea invazie tătară de la 1241, când trupele mongole au pătruns în sudul Transilvaniei prin pasul Turnu Roşu de unde au înaintat spre Braşov şi Sibiu.

Construcţia cetăţii de piatră din Făgăraş a început în anul 1310, când Ladislau Kan (Apor), voievod al Transilvaniei, a început realizarea primului turn al cetăţii (Turnul Roşu), care va avea rolul de donjon. După această construcţie nu mai există date sigure privind următoarele faze de extindere ale cetăţii până în sec. XVI, deoarece cetatea a fost sub sub stăpânirea domnilor Ţării Româneşti.

În anul 1528, Ţara Făgăraşului, deci şi cetatea, intră în stăpânirea lui Ştefan Mailat, nobil român din Comăna şi Ţânţari, (sate din Ţara Făgăraşului), care va începe transformarea cetăţii în castel. Ştefan Mailat va investi masiv în construcţia cetăţii Făgăraşului deoarece avea nevoie de un sprijin puternic pentru a-şi putea pune planul de a ajunge principe al Transilvaniei în aplicare. Astfel, Ştefan Mailat înconjoară cetatea cu un nou zid de apărare în care înglobează şi turnul barbacană (turnul porţii), transformând astfel fostele spaţii de apărare în spaţii luxoase de locuit. De asemenea el a construit nivelul 2 al laturii de sud, care a primit denumirea „casele lui Mailat”. Urmaşii săi au continuat dezvoltarea cetăţii: familia Bathory, care s-a înrudit cu Ştefan Mailat prin alianţă, a început construcția nivelului 2 de pe latura de nord şi de asemenea, va construi nivelul 3 de pe latura de sud. Tot în timpul bathoreştilor a început construcţia bastionului „Toboşarului” , în colţul de sud-est, bastion care a primit numele „Bathory”.

În timpul lui Mihai Viteazul, cetatea a trecut în stăpânirea acestuia, care a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca. Aceasta a stăpânit Cetatea Făgăraşului un an de zile, iar după moartea lui Mihai Viteazul a rămas încă o perioadă prizonieră în cetate.

Ultimele faze ale construcţiei cetăţii au loc în secolul al XVII – lea. Astfel, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, este cel care a construit încă 3 bastioane şi termină unele construcţii începute de bathoreşti. Familia Rakoczy este ultima familie de principi ai Transilvaniei care aduce modificări substanţiale Cetăţii Făgăraşului, construind corpul de gardă de pe latura de sud, reamenajând lacul (care a fost pietruit) şi construind o casă a husarilor (grajduri) în afara cetăţii.

Începând cu sec al XVIII, Transilvania, deci şi Ţara Făgăraşului, intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Începând cu acest moment va începe declinul Cetăţii Făgăraşului, fosta reşedinţă princiară fiind transformată în garnizoană militară. După 1918 cetatea a fost tot garnizoană militară, singura modificare fiind că armata austriacă a fost înlocuită cu cea română.

După al –II – lea Război Mondial cetatea Făgăraşului cetatea a transformată în închisoare politică comunistă până în 1960. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau Dietele și balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi moartea.

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Cu o întârziere de aproape un an, Cetatea Făgărașului va intra anul acesta în ultima etapă de restaurare    – Brașov Metropolitan

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. Bugetul competiției, estimat la 20 de milioane de euro. Autoritățile brașovene cer Guvernului să includă suma în bugetul de stat pe anul 2026

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă organizatorii mai au de făcut unele lucrări la infrastructura sportivă și de achiziționat echipamente, dotări și servicii. Toate acestea pot fi făcute dacă sunt banii în conturi, dar aceștia se lasă așeptați. De altfel, administrațiile publice locale și județene implicate în organizarea competiției au lansat un avertisment și au tras un semnal de alarmă: avem nevoie de resurse, pentru a merge mai departe.

„Nu suntem într-o situație economică foarte bună, iar asta ne face să fim atenți în ceea ce privește gestionarea resurselor. Avem promisiunea fermă din partea premierului României, Ilie Bolojan, că vom avea susținere din partea Guvernului”, a declarat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, într-o conferință de presă ce s-a desfășurat la Brașov.

Mulți, puțini, banii trebuie asigurați

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că bugetul FOTE 2027 este estimat la 20 de milioane de euro, sumă ce ar urma să acopere investițiile, dotările și organizarea evenimentului. Comparativ, el a spus că bugetul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 este de 5,2 miliarde de euro.

„Noi nu ne gândim la o astfel de sumă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor”, a declarat Scripcaru.

Totodată, el a menționat că până la deschiderea evenimentului olimpic mai sunt 12 luni, iar bugetul nu este aprobat.

„Nu există o sumă în bugetul național pentru FOTE 2027, astfel să știm cum să derulăm achizițiile și să facem pregătirile. Sperăm să se aprobe Legea bugetului național. Este un avertisment și un semnal de alarmă pe care îl tragem, pentru că România și-a asumat niște obligații pe care trebuie să le respecte”, a mai spus Scripcaru.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a menționat că în următoarele luni trebuie finalizate lucrările de îmbunătățire a infrastructurii sportive.

„Trebuie să organizăm competiții și să omologăm bazele sportive pentru FOTE. Pentru aceasta, trebuie să dispunem de resursele necesare, pentru a putea derula achizițiile și lucrările”, a declarat Veștea.

Trambulină cu nocturnă la Râșnov și un lac nou la Brașov

Probele din cadrul FOTE 2027 se vor desfășura la Brașov, Râșnov, Predeal, Gheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, iar în județul nostru mai sunt necesare o serie de investiții.

Astfel, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a previzat că va fi modernizată zona de elan a trambulinei K90 (cu finanțare din bugetul FOTE) și va fi realizată o nocturnă permanentă (printr-un program finanțat de Administrația Fondului de Mediu).  

De asemenea, primarul Brașovului a anunțat că mai trebuie amenajat un lac de acumulare pentru alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale. Acesta a menționat că noul lac va fi amenajat pe un teren care nu este în domeniul forestier și va fi umplut cu apa din izvoarele identificate în zonă. Pentru această investiție, el speră ca suma necesară realizării lucrărilor să fie inclusă în bugetul FOTE 2027.

Număr record de țări participante

La Festivalul Olimpic al Tineretului European și-au anunțat prezența 48 de țări, un număr record pentru această competiție, a cărei primă ediție a fost în anul 1993.

Satul olimpic principal va fi în Poiana Brașov, iar la Cheile Grădiștei va mai fi un sat olimpic, amenajat în principal pentru sportivii care vor participa la probele programate la această bază sportivă.

Sportivii vor participa la 10 probe sportive, de la schi alpin și hochei, la schi alpinism, biatlon, snowboard, sărituri sau hochei fete sau 3×3.

Competițiile se vor desfășura la următoarele baze sportive:

– Hochei pe gheaţă la Patinoarul olimpic din Brașov;

– Schi alpin pe pârtiile din Poiana Brașov;

– Biatlon la Cheile Grădiștei;

– Schi fond la Predeal (Valea Râșnoavei);

– Patinaj artistic la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Hochei pe gheață 3×3 la patinoarul din Sf. Gheorghe;

– Hochei pe gheață feminin la patinoarul din Târgu Secuiesc;

– Patinaj viteză pe pistă scurtă (short track) la patinoarul de la Cheile Grădiștei;

– Sărituri cu schiurile la Râșnov (Valea Cărbunării);

– Snowboarding la Predeal (Clăbucet);

– Schi-alpinism la Poiana Brașov (probele de anduranță) și la Cheile Grădiștei. 

Continue Reading

Trending