Connect with us

Cotidian

Dăncilă s-a răzgândit: Autostrada Comarnic-Brașov nu va mai fi făcută prin parteneriat public-privat, ci pe banii Guvernului

Published

on

Guvernul ar putea renunța la procedura de a construi autostrada Comarnic – Brașov prin Parteneriat Public Privat, proces înițiat în urmă cu un an de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, și să o declare „de importanță națională sau de infrastructură critică”, a declarat duminică premierul Dăncilă.



Astfel, potrivit prim-ministrului, autostrada ar urma să fie făcută direct din fonduri bugetare, Dăncilă îndicând interesul manifestat de asocierea chinezo-turcă ce deja fusese selectată în cadrul procedurii de PPP. 

„După cum știți, autostrada Comarnic-Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă. Birocrația este destul de mare, procedurile sunt complicate, la noi s-a format această instituție a contestațiilor și, pentru a trece de toate aceste obstacole cred că soluția este ca această autostradă să devină de importanță națională astfel încât să începem construcția cât mai repede din fonduri guvernamentale”, a anunțat Viorica Dăncilă într-o conferință de presă. 

Nu pot să vă dau o perioadă, trebuie să văd votul din CSAT si apoi să fac o evaluare”, a mai spus Dăncilă, când i s-au cerut și unele termene. 



În luna mai, reprezentanții Guvernului prin Comisia Națională de Prognoză au prezentat asocierea dintre compania chineză CCCC și compania turcă Makyol ca viitor constructor în cadrul procedurii de Parteneriat Public Privat pentru autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov (Râșnov). 
 
Proiectul de PPP prevedea circa 1,36 de miliarde de euro pentru proiectarea și execuția celor circa 100 de km de autostradă dintre Ploiești și Brașov. Studiul de fundamentare realizat de CNSP spunea  că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 24 de ani: 4 ani pentru proiectare+execuție și 20 de ani pentru operare. În cadrul acestui PPP, după finaliarea drumului, soferii ar fi plătit o taxă calculată la 6,3 euro fără TVA pentru fiecare 100 de km parcurși de un autoturism, iar pe parcursul PPP-ului statul ar fi plătit partenerului privat o sumă anuală pentru amortizarea investiției, dar și o plată de disponibilitate pentru perioada de operare a autostrăzii. 
 


 
Autostrada a fost împărțită în trei sectoare: 
* Sector 1 – Ploiești-Comarnic, km 0+000 – km 48+600
* Sector 2 – Comarnic-Predeal, km 48+600 – km 84+800,
* Sector 3 – Predeal- Braşov (Cristian), km 84,4 – km 106,2 (*cu mențiunea că tronsonul Rășnov – Cristian a fost deja contractat pentru execuție).
 
Proiectul prevede, pentru sectorul Ploieşti – Braşov (Cristian) mai multe lucrări de artă, între care 14 viaducte și 33 poduri cu o lungime totala de aprox. 3 km, precum și 2.6 km de tuneluri cu galerie dublă. Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, relocarea utilităților, lucrări hidrotehnice și de atenuare a impactului asupra mediului. 
 

Epopeea autostrăzii Brașov – Comarnic 

De-a lungul anilor, pentru pentru construirea autostrăzii Brașov-Comarnic s-au  încercat mai multe soluții. În 2003-2004, Guvernul condus de Adrian Năstase a avut prima tentativă de construire cu ajutorul investitorilor privaţi. Au fost atraşi în joc francezii de la Vinci cu care s-a semnat contractul de construcţie a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Afacerea a căzut din cauză că aceștia nu au reuşit să adune banii necesari construcției, în jur de 1,5 miliarde de euro. 
În 2010 se mai face o încercare, de data asta pentru întreg tronsonul Comarnic-Braşov. Se înfățișează iar Vinci în parteneriat cu Aktor, iar după câteva luni cele două companii renunță la proiect. A mai urmat o tentativă, cu același rezultat.
 Ulterior, s-a luat în calcul atragerea fondurilor europene pentru această autostradă, însă, într-un final prioritară a fost considerată autostrada Sibiu – Pitești. 
În anul 2017, în mandatul lui Mihai Tudose, Guvernul a luat decizia implementării proiectului împreună cu Banca Mondială. În paralel a fost lansată și licitația pentru construirea capătului de autostradă Râșnov-Cristian (6 km de autostradă, plus 3,7 km de drum de legătură), contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor fiind semnat în luna octombrie a anului 2017. 
S-a renunțat la acordul cu Banca Mondială în prima parte a anului 2018, după ce la conducerea Guvernului a ajuns Viorica Dăncilă, pentru a se reveni la PPP și, într-un final, planul a fost abandonat. 
Cert este că în acest moment, tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov este în construcție segmentul Râșnov Cristian. 
 
Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Trecerea Autostrăzii Comarnic-Brașov, finanțată de la Guvern, „un tun“ pentru banii necesari campaniei prezidențiale a PSD?

  2. Pingback: Autostrada Ploieşti – Braşov a devenit „obiectiv strategic de interes național”

  3. Pingback: Autostrada Ploieşti – Braşov a devenit „obiectiv strategic de interes național”, după anularea parteneriatului cu consorţiul chinezo-turc

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending