Investitii
Pentru reabilitarea căii ferate Brașov – Predeal a fost luat în calcul și un tunel de peste 22 de kilometri

Construită ca linie simplă în 1879, dublată în 1939 și electrificată în perioada 1961-1965, calea ferată Brașov – Predeal va fi reabilitată. În momentul construcției, acest tronson a fost realizat după standardele tehnice ale epocii, iar de atunci nu a mai trecut prin reparații capitale. Au fost efectuate doar lucrări de reabilitare, după cele două războaie mondiale, sau atunci când a fost dublată sau electrificată, dar nu au fost aduse îmbunătățiri semnificative, pentru că, în cea mai mare parte, s-au păstrat caracteristicile tehnice ințiale.
Tronsonul de cale ferată Brașov-Predeal, ce are o lungime de 26,9 kilometri, este inclus în Coridorului IV Pan – European „Helsinki” care, pe teritoriul României are o lungime totală de 871 de kilometri și urmează traseul Curtici – Arad – Simeria – Alba Iulia – Coşlariu – Sighişoara – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa. După ce vor fi efectuate lucrările, pe unele porțiuni, trenurile vor putea circula cu o viteză de 160 de kilometri pe oră. Lucrările vor dura 48 de luni, iar în momentul de față documentația este analizată de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, urmând ca în 9 ianuarie, la sediul Sucursalei Brașov a Companiei Naționale a Căilor Ferate „CFR” SA (CNCF – CFR SA) să se desfășoare o dezbatere publică privind acest proiect.
Situația actuală:
- Cele două perechi de tuneluri (Predealul Mic și Predealul Mare) prezintă pe pereți zone importante cu infiltrații de apă, care, pe perioada iernii, devin blocuri de gheață intrând în gabaritul de liberă trecere al căii;
- Linia este afectată de zapadă și de îngheț pe timpul iernii. Din punct de vedere al sensibilității la îngheț, pământul din zona de infrastructură a liniei face parte din categoria „sensibil și foarte sensibil” pentru cea mai mare parte a secțiunii, zonele rezistente la îngheț fiind reduse.
Tronsonul este împărțit în trei secțiuni:
- Brașov-Dârste, ce are o lungime de 6,2 km și, în mare parte, se află într-o zonă plană, urcând înainte de Dârste;
- Dârste – Timișul de Sus, măsoara 10,2 km, urcând de la 680 de m la aproximativ 850 de m. Viteza de deplasare a garniturilor este redusă de numeroasele curbe strânse, valoarea maximă fiind în prezent de 65 km/h pentru trenurile de călători, în timp ce trenurile de marfă rulează cu 40 km/h și cu tracțiune dublă.
- Timisul de Sus – Predeal, măsoară 10,1 km și urcă de la circa 850m la 1.032 m (cota maximă a căii ferate din țară). Viteza este redusă de numeroasele curbe strânse, valoarea maximă fiind în prezent de 55 km/h pentru trenurile de călători, în timp ce trenurile de marfă rulează cu 35 km/h cu tracțiune dublă.
Alternative de proiectare:
Acest tronson va trebui să respecte cerințele tehnice europene și să poată fi atinsă viteza maximă de 160 km/h (pentru trenurile de călători) și de 120 km/h (pentru cele de marfă). În aceste condiții, proiectanții au propus mai multe alternative de reabilitare:
- Alternativa 1 – păstrează traseul și multe dintre caracteristicile traseului actual, fiind prevăzută doar reabilitarea în întregime a liniei;
- Alternativa 2 – corespunde Alternativei 1, adaugând retrasări în plan orizontal și corecții ale niveletei în cea de-a doua secțiune (Dârste – Timișul de Sus), astfel încât garniturile să atingă o viteză maximă de 80 km/oră;
- Alternativa 3 propune un tunel lung (galerii paralele, cu lungimea de 10.490 m) de la Timișul de Sus la Azuga. Gara Predeal va fi ocolită de această alternativă, dar se va reproiecta ca stație terminus pentru primirea trenurilor de călători care sosesc de la linia de joncțiune din stația Azuga. Pentru celelalte secțiuni, 1 și 2 ( Brașov-Dârste și Dârste- Timisul de Sus), se vor efectua retrasări în plan orizontal și corecții ale pantelor, inclusiv în cele două perechi de tuneluri, permițând o viteză de circulație de 140 km/h.
- Alternativa 4 a cuprinde două tuneluri lungi, primul (cu galerii paralele cu o lungime de 10.490 m), începând de la Azuga la Timișul de Sus, iar cel de-al doilea (cu galerii paralele cu o lungime de 13.213m), începând de la Timisul de Sus la Dârste. Această alternativă, între Azuga și Dârste, permite atingerea unei viteze maxime de 160 km/h. Staţia Timișul de Sus va rămâne pe amplasamentul existent (între primul şi a cel de-al doilea tunel descrise mai sus). Cel de-al doilea tunel propus se va îndepărta de liniile existente traversând muntele pe sub Poiana Brașov;
- Alternativa 4 b propune un tunel dublu lung (câte un tunel pentru fiecare fir de circulație, fiecare cu o lungime de 22.485 m), începând de la Bușteni cu ieşire la Dârste. Această alternativă ar permite atingerea unei viteze maxime de 160 km / h. Nu sunt prevăzute staţii noi de-a lungul întregului traseu între Bușteni și Dârste. Având în vedere lungimea mare a noului tunel în mijlocul acestuia va fi prevăzută o zonă de comunicare, care permite schimbarea liniei în caz de necesitate (accidente, operaţiuni de întreţinere, siguranţă etc.).
Ce variantă a fost aleasă?
Cum finanțarea lucrărilor prevăzăzute în alternativelor 3 sau 4 a sau 4 b este improbabilă înainte de 2025, soluția aprobată de către CNCF „ CFR” – SA este Alternativa 1:
- Suprastructura va fi demontată, platforma va fi reconstruită, vor fi reduse declivitățile, terasamentele vor fi consolidate, va fi refăcut sistemul de drenaj și se vor moderniza trecerile la nivel;
- La cele două perechi de tuneluri se vor reface hidroizolațiile, vor fi reparate crăpăturile longitudinale și se vor efectua lucrări la calea de rulare, astfel încât să permită circulația garniturilor cu un tonaj mai mare decât cel permis în prezent;
- Va fi introdus un nou sistem de administrare a traficului feroviar. De-a lungul liniilor vor fi mai puține echipamente, reducându-se astfel probabilitatea de deranjamente și îmbunătățindu-se fiabilitatea sistemului;
- Stațiile de călători vor fi modernizate. La Predeal, va fi redus numărul de linii, de la 14 la nouă, iar clădirea existentă va fi complet renovată, urmând a fi instalate sisteme moderne de informare a călătorilor și de achiziționare a biletelor. De asemenea, se vor realiza facilități pentru persoanele cu dizabilități și se vor amenaja parcările. Tunelul pietonal va intra în reparații capitale și se va construi un nou peron, al treilea, cu acces la tunelul pietonal. În stația Timișul de Sus vor fi refăcute liniile, iar clădirea existentă va beneficia de lucrări complete de reabilitare și consolidare, cu accent pe zonele utilizate de călători (sala de așteptare holurile de acces, toalete, case de bilete sau amenajări pentru persoanele cu nevoi speciale). La Dârste se va reabilita și moderniza clădirea pentru călători și se vor realiza amenajări pentru călătorii cu deficiențe locomotorii.
Pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a tronsonului Brașov-Predeal va fi nevoie de exproprierea a 37.700 de metri pătrați de teren, dintre care 36.000 de metri pătrați de pădure și 1.700 de metri pătrați de teren urban.
Investitii
FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.
Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.
„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.
Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.
Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.
Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare
Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.
„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.
Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.
„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.
Investitii
Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.
Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.
„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.
Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov
Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.
„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.
Pe termen lung: Consolidare și modernizare
Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.
Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului
Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.
Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist
Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia „ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.
În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.
„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.
La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.
Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.
Investitii
FOTE 2027. Bugetul competiției, estimat la 20 de milioane de euro. Autoritățile brașovene cer Guvernului să includă suma în bugetul de stat pe anul 2026
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă organizatorii mai au de făcut unele lucrări la infrastructura sportivă și de achiziționat echipamente, dotări și servicii. Toate acestea pot fi făcute dacă sunt banii în conturi, dar aceștia se lasă așeptați. De altfel, administrațiile publice locale și județene implicate în organizarea competiției au lansat un avertisment și au tras un semnal de alarmă: avem nevoie de resurse, pentru a merge mai departe.
„Nu suntem într-o situație economică foarte bună, iar asta ne face să fim atenți în ceea ce privește gestionarea resurselor. Avem promisiunea fermă din partea premierului României, Ilie Bolojan, că vom avea susținere din partea Guvernului”, a declarat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, într-o conferință de presă ce s-a desfășurat la Brașov.
Mulți, puțini, banii trebuie asigurați
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că bugetul FOTE 2027 este estimat la 20 de milioane de euro, sumă ce ar urma să acopere investițiile, dotările și organizarea evenimentului. Comparativ, el a spus că bugetul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 este de 5,2 miliarde de euro.
„Noi nu ne gândim la o astfel de sumă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor”, a declarat Scripcaru.
Totodată, el a menționat că până la deschiderea evenimentului olimpic mai sunt 12 luni, iar bugetul nu este aprobat.
„Nu există o sumă în bugetul național pentru FOTE 2027, astfel să știm cum să derulăm achizițiile și să facem pregătirile. Sperăm să se aprobe Legea bugetului național. Este un avertisment și un semnal de alarmă pe care îl tragem, pentru că România și-a asumat niște obligații pe care trebuie să le respecte”, a mai spus Scripcaru.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a menționat că în următoarele luni trebuie finalizate lucrările de îmbunătățire a infrastructurii sportive.
„Trebuie să organizăm competiții și să omologăm bazele sportive pentru FOTE. Pentru aceasta, trebuie să dispunem de resursele necesare, pentru a putea derula achizițiile și lucrările”, a declarat Veștea.
Trambulină cu nocturnă la Râșnov și un lac nou la Brașov
Probele din cadrul FOTE 2027 se vor desfășura la Brașov, Râșnov, Predeal, Gheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, iar în județul nostru mai sunt necesare o serie de investiții.
Astfel, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a previzat că va fi modernizată zona de elan a trambulinei K90 (cu finanțare din bugetul FOTE) și va fi realizată o nocturnă permanentă (printr-un program finanțat de Administrația Fondului de Mediu).
De asemenea, primarul Brașovului a anunțat că mai trebuie amenajat un lac de acumulare pentru alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale. Acesta a menționat că noul lac va fi amenajat pe un teren care nu este în domeniul forestier și va fi umplut cu apa din izvoarele identificate în zonă. Pentru această investiție, el speră ca suma necesară realizării lucrărilor să fie inclusă în bugetul FOTE 2027.
Număr record de țări participante
La Festivalul Olimpic al Tineretului European și-au anunțat prezența 48 de țări, un număr record pentru această competiție, a cărei primă ediție a fost în anul 1993.
Satul olimpic principal va fi în Poiana Brașov, iar la Cheile Grădiștei va mai fi un sat olimpic, amenajat în principal pentru sportivii care vor participa la probele programate la această bază sportivă.
Sportivii vor participa la 10 probe sportive, de la schi alpin și hochei, la schi alpinism, biatlon, snowboard, sărituri sau hochei fete sau 3×3.

Competițiile se vor desfășura la următoarele baze sportive:
– Hochei pe gheaţă la Patinoarul olimpic din Brașov;
– Schi alpin pe pârtiile din Poiana Brașov;
– Biatlon la Cheile Grădiștei;
– Schi fond la Predeal (Valea Râșnoavei);
– Patinaj artistic la patinoarul de la Cheile Grădiștei;
– Hochei pe gheață 3×3 la patinoarul din Sf. Gheorghe;
– Hochei pe gheață feminin la patinoarul din Târgu Secuiesc;
– Patinaj viteză pe pistă scurtă (short track) la patinoarul de la Cheile Grădiștei;
– Sărituri cu schiurile la Râșnov (Valea Cărbunării);
– Snowboarding la Predeal (Clăbucet);
– Schi-alpinism la Poiana Brașov (probele de anduranță) și la Cheile Grădiștei.
-
Prima Pagina3 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate3 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Investitiio zi agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Politica2 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar




misuu
22/03/2014 at 16:16
Foarte bine. De abia astept.
Pingback: Modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara se face în 2 viteze: foarte încet și deloc. În prezent, pe acest tronson se circulă mai încet ca acum 10 ani – Brașov Metropolitan
Pingback: Modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara se face în două viteze: foarte încet și deloc. În prezent, pe acest tronson se circulă mai încet ca acum 10 ani – Brașov Metropolitan
Bubu
09/02/2021 at 21:51
Si nu ati facut nimic
Hal de modernizare