De ce nu pot fi reabilitate faţadele din Centrul Istoric?

Totul a plecat de la întrebarea „Cum pot fi reabilitate faţadele din centrul istoric al Braşovului?”.  Forumul Democrat al Germanilor din România a organizat la Centrul Cultural Reduta o întreagă conferinţă pentru a analiza exemplele de bune practici aplicate în alte oraşe care au reuşit să dea o nouă faţă centrelor istorice. Pentru început însă, toată lumea s-a pus de acord  că legislaţia românească nu numai că nu ajută, ci şi încurcă autorităţile locale care vor să investească în faţadele clădirilor centrale.

 

Organizatorii Conferinţei „Dezvoltarea urbană şi restaurarea centrelor istorice – o contradicţie?” şi-au propus ca dezbaterile să fie axate pe modele de bune practici, pe identificarea unor soluţii tehnice sau financiare. Însă reprezentanţii autorităţilor locale,prezenţi la conferinţă, au explicat din start că deocamdată trebuie rezolvată problema legislaţiei şi a situaţiei juridice a clădirilor de patrimoniu. Unele clădiri din Centru aparţin autorităţilor locale, iar altele sunt ale unor persoane fizice pe care nimeni nu le poate obliga să îşi restaureze măcar faţada, chiar dacă aceasta dă spre buricul târgului.

 

Legislaţia, bat-o vina!
Primarul Braşovului, George Scripcaru, un „păţit” în domeniu, a venit cu exemplele „clasice” de blocaje de natură juridică, ce au apărut la Braşov de fiecare dată când s-a pus problema restaurărilor. „De-a lungul timpului am încercat tot felul de strategii şi variante de natură juridică, dar de fiecare dată ne-am lovit de problemele juridice care ne-au blocat. În momentul de faţă sunt foarte multe imobile în litigiu, de care nu ne putem atinge, deşi ele sunt în paragină”, a declarat primarul.
scripcaru

Scripcaru a dat vina pe legislaţie: „Avem acte normative contradictorii, care nu ne ajută sau, mai mult, ne şi încurcă. Dacă vrem să ne implicăm, fie suntem ameninţaţi de proprietari că vom avea de suferit dacă «încălcăm proprietatea», fie riscăm să încălcăm legile care ne interzic să investim în proprietăţile private”.

 

Dacă proprietarul nu vrea, păi nu vrea!
Când vine vorba despre proprietari, primarul spune că „unii dintre ei sunt prea săraci să plătească lucrări de restaurare”. Dar, a continuat el, „sunt şi destui care, în loc să reabiliteze faţadele, preferă să monteze afişe prin care îi avertizează pe trecători că se desprind bucăzi de tencuială”.

Pe de altă parte, în loc să refacă zidurile exterioare, care cad în capul trecătorilor, se pare că mulţi proprietari sunt de negăsit, iar alţii nu îşi dau acordul pentru efectuarea unor lucrări.

„O clădire de pe strada George Braiţiu a stat câţiva ani cu plasă de protecţie, apoi faţada a fost refăcută parţial din cauza unui proprietar care era plecat prin Tunisia. Când a fost găsit a ameninţat că în cazul în care proprietatea îi va fi încălcată se va adresa instanţei. Nu a fost de acord să se reabilizeze gratuit faţada din dreptul apartamenului său”, a povestit primarul la conferinţa de la Reduta.

 

Rezultatul? 
„Un centru istoric în care tot ce ţine de domeniul public arată impecabil, pentru că municipalitatea a investit sume considerabile şi multe clădiri istorice aflate într-un stadiu avansat de degradare, care, dacă nu vor fi reabilitate în scurt timp ar putea fi pierdute”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu.
mihai-pascu

El spune că, în România, chiar şi într-o formă asociativă, este aproape imposibil pentru autorităţile locale să investească într-o clădire privată, fie ea şi monument istoric. Reprezentantul CJ consideră că „primul pas în salvarea centrelor istorice este să elaborăm o legislaţie flexibilă”. 

Follow and like us:

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*