Noua Cetate a Feldioarei a fost recepționată marți, după patru ani de lucrări. Pentru consolidarea și restaurarea ei, de fapt pentru reconstruire, de la bugetul județului s-au plătit 12.379.295 de lei (2,9 milioane de euro), sumă cu mult mai mică decât valoarea estimată a proiectului  (respectiv 23 milioane de lei) și decât cea pentru care s-a semnat contractul de lucrări, respectiv 15.362.951 lei.

Cetatea restaurată a Feldioarei a fost prezentată presei într-o conferință de presă, în care președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, a amintit că lucrările au costat cu mult mai puțin decât s-a estimat la început- deci economie la buget!. Veștea  l-a felicitat pe primarul comunei, Sorin Taus, că a reușit să implementeze proiectul și declarat că fortificația va deveni o atracție turistică a județului.

Din păcate, din multe puncte de vedere, rezultatul proiectului de la Feldioara scoate în evidență faptul că atribuirea unui contract luând în considerare criteriul „prețul cel mai scăzut” nu este cea mai fericită soluție. S-a întâmplat ca și alte monumente istorice să fie „măcelărite” după ce au fost date pe mâna firmelor care au prezentat cele mai avantajoase oferte din punct de vedere economic și care, pentru a se încadra în preț au folosit materiale ieftine, cum este cazul țiglei industriale, sau au apelat la soluții tehnice mai puțin costisitoare, uneori folosind beton, pentru realizarea unor consolidări. În plus, cel mai probabil, când s-a discutat despre consolidare, câștig de cauză au avut inginerii structuriști, mari fani ai betonului chiar și când este vorba restaurarea unor monumente istorice.

Întrebări din partea presei: „Nu este prea nouă?”, „E foarte finisată… ” „S-a folosit beton?” Răspunsul…

„Arată așa pentru că s-a intervenit. Cetatea a avut diverse etape. Și noi, ce am făcut este o etapă din viața cetății. Am încercat să nu inventăm. Am păstrat volumetriile inițiale și, pentru a se face diferența, pentru că ele trebuiau acoperite, am optat pentru varianta de lemn (…) Timpul va rezolva și problema asta (faptul că s-a spus că «este foarte finisată»). Se vede că am lucrat, că am trecut pe aici și este normal să fie așa. În câțiva ani va fi mai aproape de realitate”, a declarat reprezentantul constructorului, Alin Stoica.

Când s-a spus că cetatea a fost reconstruită, el a spus că „a fost completată volumetria. Nu aș zice că a fost reconstruită, pentru că e prea dur termenul și nu este corect. A fost restaurată (?!) Este normal să nu mai arate ca la început, pentru că s-a intervenit”.

Totuși, având în vedere că cetatea din perioada teutonă (așa cum este promovat monumentul) a cam dispărut de-a lungul istoriei, iar în timpul săpăturilor arheologice au fost descoperite doar câteva elemente constructive ale acesteia, mai precis câteva fragmente din zidul de apărare de pe latura de nord-vest, ceea ce văd acum turiștii este departe de cetatea „Sanctae Mariae” (Marienburg). Practic, turiștilor li se oferă o construcție rustică nouă, ridicată pe niște elemente  structurale care au fost luate ca repere pentru proiectarea și realizarea ansamblului.

Puțin beton, dar nu se vede

În ceea ce privește consolidarea zidurilor, el a spus că operațiunea a presupus desfacerea zidurilor fisurate și rețeserea zidurilor, în zonele fisurate fiind injectat var hidraulic sub presiune. La întrebarea dacă s-a folosit beton, el a spus că „trebuia făcută o concesie, trebuie folosit pe ici pe colo și beton, dar am avut grijă să îl mascăm” (?!). Când i s-a spus că era beton și deasupra zidului, responsabilul de lucrări din cadrul Consiliului Județean a spus că „nu este ciment. Este un material care nu lasă apa să pătrundă”, iar Stoica a completat: „Avem beton, sub ziduri, la partea de subzidiri”. 

Mircea  Gherghe de la Consiliul Județean Brașov a precizat că secolul al XVIII-lea a fost luat ca model istoric, iar în această perioadă toate zidurile au fost tencuite. „S-a preferat secolul al XVIII-lea pentru că tencuiala conservă foarte bine zidurile”, a declarat acesta.

În momentul în care li s-au prezentat imaginile de anul trecut, când se putea vedea brâul de beton de pe ziduri, reprezentanții constructorului au dat puțin înapoi și au spus că nu se putea consolida altfel structura. Dar, cum în secolul al XVIII-lea zidurile erau tencuite, betonul a devenit invizibil.

„Toate lucrările s-au desfășurat sub tutela Ministerului Culturii. Există avize. O comise a văzut proiectul și a spus că e în regulă”, a spus Alin Stoica.

„Știm cu toții că în momentul în care vrei să faci o intervenție la un monument istoric, obligatoriu este să iei un aviz de la Ministerul Culturii. Toate aceste proiecte sunt evaluate de comisiile din cadrul Ministerului Culturii și în cazul în care nu respectă în totalitate ceea ce este prevăzut, sunt respinse toate aceste avize și nu ai voie să te apuci de lucru. S-au respectat toate reglementările. O spun din experiența pe care am avut-o la Râșnov. Dacă stăm să ne uităm și la zidurile de la Rupea, dar și la zidul de la Râșnov, care a fost, tot așa, restaurat, este similar”, a completat Adrian Veștea.

 Declarații optimiste… „Cred că i-a ieșit foarte bine (constructorului, nn)”

„Este un monument care a fost câștigat. Astăzi putem vedea că acest proiect a fost adjudecat și a fost finalizat la jumătate față de valoarea estimată a proiectului. Este un monument care este foarte bine pus în valoare, similar cu altele din județul Brașov. Sperăm ca în jurul cetății de la Feldioara să existe o dezvoltare din punct de vedere al turismului. Vom încerca prin oamenii pe care îi avem în județul Brașov, cât și prin exponatele care au fost descoperite aici să amenajăm locuri care să poată fi vizitate și să atragă cât mai mulți turiști”, a declarat Adrian Veștea.

Primarul a spus că cele patru turnuri ale cetății se va amenaja un muzeu în care vor fi expuse obiectele descoperite în timpul descărcării arheologice, astfel că cetatea va intra în circuitul turistic în luna septembrie.

„Cred că a ieșit foarte bine și vreau să mulțumesc constructorului și tuturor care s-au implicat pentru această investiție”, a spus Taus.