Dacă brașovenii vor aeroport, făgărășenii vor ocolitoare. Au și un motiv serios pentru a cere acest lucru: exact prin centrul orașului trece DN1, unul dintre cele mai circulate drumuri din România, iar acum mașinile, de la autoturisme, la camioane de mare tonaj, trec exact pe bulevardul principal al municipiului. Și, totuși, pe hârtie, Făgărașul are o ocolitoare, care are și rang de drum național.
Ce e drept, este un drum de exploatare de pământ, amenajat în urmă cu multe zeci de ani, când în zonă s-au realizat amenajări hidrotehnice. Varianta ocolitoare a municipiului Făgăraș are o lungime de 5,930 km și este administrată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov. Ba mai mult, centura Făgărașului va fi și deszăpezită. Cel puțin asta rezultă dintr-un document postat pe site-ul Prefecturii Brașov, „Starea de pregătire iniţială pentru sezonul rece 2017/2018”. În documentul amintit se menționează că DRDP Brașov a încheiat un contract cu firma Consal, care va deszăpezi drumurile naționale care tranzitează județul, pe listă fiind şi „Varianata de Ocolire Făgăraș – km 0+000 – km 5+930”.
Primăria Făgăraș nu mai vrea să aștepte până îi face Guvernul ocolitoarea
Despre realizarea unei centuri a Făgărașului s-a discutat înainte de anul 2000, când drumul de pământ care figurează a fost preluat de Ministerului Transporturilor de la Primăria Făgăraș. De atunci, nu s-a făcut nicio lucrare, ci doar niște studii de fezabilitate în vederea accesării unei finanțări europene de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Având în vedere că traficul a devenit tot mai intens, după anul 2012, autoritățile locale au luat în calcul chiar posibilitatea de a interzice accesul vehiculelor grele în oraș, sau măcar restricționarea accesului în timpul nopții, dar acest lucru era imposibil. (Vezi detalii AICI )
Anul acesta Primăria Făgăraș a anunțat că vrea să facă prin forțe proprii ocolitoarea, începând demersurile pentru preluarea arterei de la CNAIR. Pentru realizarea ocolitoarei municipiului iau în calcul trei alternative de finanțare, respectiv fondurile europene, Programul Național de Dezvoltare Locală și contractarea unui împrumut. (Vezi detalii AICI)