Connect with us

Investitii

Bilanț 2018: 60 de km de autostradă deschiși – o treime finalizați de anul trecut și contracte noi pentru 22 de km. Brașovul, tot pe dinafară!

Published

on

Potrivit unei analize hotnews.ro, în 2018 au fost deschiși circulației puțin sub 60 de kilometri de autostradă, dintre care circa o treime erau de fapt gata încă de anul trecut. Cu ultimele inaugurări din decembrie, România a depășit oficial 800 de kilometri de autostradă funcționali. În 2019, într-un scenariu optimist, s-ar mai putea finaliza și deschide încă circa 120 km de autostradă, inclusiv cei 44 de km din Lugoj – Deva, loturile 3 și 4, care sunt gata în mare măsură încă de pe acum. Pe de altă parte însă, alocările bugetare ce încă nu se cunosc, posibilele tăieri de finanțare și bâlbele autorităților pot pune sub semnul întrebării multe dintre proiectele cheie, inclusiv autostrada Sibiu – Pitești, proiectele destinate Moldovei sau podul peste Dunăre de la Brăila, susține hotnews.ro.

În 2018 Compania de Drumuri a reușit să semneze contracte noi pentru construcția a 21 de km de autostradă: 5,3 km pe A3 de la Biharia la Borș (la granița cu Ungaria) și 16 km de pe A7 Centura Bacăului (în lungime totală de 30 km). La acestea se mai adaugă și 40 de km de drum expres, de la Craiova până după Slatina, contractați pe final de toamnă.

Brașovul este încă sub semnul întrebării în ceea privește data la care va avea un tronson de autostradă  care să lege orașul de alte zone ale țării. 

După ce în octombrie 2017 Compania de Drumuri a semnat contractul pentru circa 6 km din A3 de la Râșnov spre Brașov (până la Cristian), Guvernul Dăncilă a schimbat abordarea în 2018 și a pus autostrada A3 Ploiești – Comarnic – Brașov (n.r. Cristian, de fapt) în sarcina Comisiei Naționale de Strategie și Pognoză (CNSP). Această instituție ar urma să se ocupe cu realizarea a două autostrăzi-cheie prin Parteneiat Public-Privat (PPP): A3 Ploiești – Brașov și A8 Tg. Neamț – Iași (Ungheni). 

Pentru A3 Ploiești – Comarnic – Brașov, CNSP a încropit un „studiu de fundamentare” în vară și a scos la licitație proiectul de PPP. Pe 17 decembrie cinci asocieri de constructori și-au depus candidatura pentru acest proiect. 

Cu toate acestea, realizarea autostrăzii prin PPP de către CNSP este puternic criticată de societatea civilă.

„CNSP nu știe nimic. Toate clauzele contractuale pot fi negociate ulterior, total netransparent și subiectiv. Pe lângă riscul evident de corupție, incertitudinea este flagrantă. (…) credem cu tărie că această licitație pentru PPP Ploiești-Brașov este o GLUMĂ PROASTĂ făcută pe bani publici”, transmitea Asociația Pro Infrastrucura.

Circa 1,36 de miliarde de euro estimează Comisia Națională de Prognoză că va costa proiectarea și execuția celor circa 100 de km de autostradă dintre Ploiești și Brașov, conform procedurii lansate vineri în portalul de achiziții publice pentru încheierea unui contract de parteneriat public-privat.

Studiul de fundamentare detaliază că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 24 de ani: 4 ani pentru proiectare+execuție și 20 de ani pentru operare.  Șoferii vor plăti o taxă calculată la 6,3 euro fără TVA pentru fiecare 100 de km parcurși de un autoturism, iar pe parcursul PPP-ului statul va plăti partenerului privat o sumă anuală pentru amortizarea investiției, dar și o plată de disponibilitate pentru perioada de operare a autostrăzii.

Studiul ia în calcul și taxarea încă din 2019 a actualei autostrăzi dintre București și Ploiești.

Capătul de autostradă Râșnov Cristian: peste un an de birocrație și un proiect tehnic respins  

 Contractul pentru construirea lotului 5 Râşnov – Cristian al autostrăzii Comarnic – Braşov a fost semnat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în luna octombrie a anului trecut cu Asocierea Alpenside – Specialist Consulting, valoarea investiţiei fiind de 118 milioane de lei. Durata de execuţie este de 24 luni, din care proiectare – 6 luni, iar execuţia propriu-zisă – 18 luni. 
Au urmat câteva luni în care proiectul a fost blocat din cauza avizelor și autorizațiilor din partea administrațiilor locale (primării și Consiliul Județean Brașov). Într-un final, în 11 aprilie 2018, constructorul a primit undă verde pentru etapa de proiectare, etapă care ar fi trebuit să se încheie în luna septembrie  acestui an. Graficul nu a fost respectat, având în vedere că specialiștii Comisiei Tehnice din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au respins varianta inițială a proiectului tehnic elaborat de constructor, pe motiv că în documentație nu erau prezentate în detaliu lucrările.
 

„Autostradă” sau „drum rapid în regim de autostradă”? 

Dacă până recent, artera rutieră Comarnic – Brașov era denumită „autostradă”, prefectul Brașovului, Marian Rasaliu, a declarat în cursul acestei luni că, de fapt, șoseaua în cauză nu este o „autostradă”, ci un „drum rapid în regim de autostradă”.  Acesta a  precizat într-o conferință de presă că între Comarnic și Brașov se va construi „un drum cu două benzi pe sens și bandă de urgență. Are același regim ca și ocolitoarea municipiului Brașov”. 

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending