Ramai la curent!

Cotidian

FOTO&VIDEO. Școala Gimnazială nr. 4 din Brașov are o față nouă, după lucrări care au durat peste un an

Publicat

in

În această săptămâna se va semna procesul verbal de recepție a lucrărilor de reabilitare energetică a Şcolii gimnaziale nr. 4, investiție realizată în cadrul proiectului „Renovarea clădirilor municipale şi a şcolilor, utilizând tehnologii de construcţie inteligente  în municipiul Braşov”, finanțat prin Programul de Cooperare Elveţiano – Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse (PCER).



,,Mă bucur că am ajuns în această fază, de semnare a procesului verbal de recepție a lucrărilor, iar constructorul a reușit să respecte termenul pe care și l-a asumat, mai ales că vorbim de un proiect care vizează creșterea calității condițiilor pe care le oferim elevilor din Brașov în unitățile de învățământ aparaținând Municipalității. Din păcate, nu același lucru îl pot spune despre proiectul de la Liceul de Informatică, dar sper ca firma care lucrează acolo să recupereze cât mai mult din întârzieri. Aceste două proiecte, de la școala 4 și de la Liceul de Informatică, au ca scop creşterea eficienţei energetice (şi, implicit, reducerea cheltuielilor cu energia), dar şi reducerea emisiilor poluante, folosind cele mai noi soluţii din domeniu. Sperăm ca aceste proiecte să își dovedească cât mai repede eficiența, pentru ca ele să devină un model de bună practică pe care să îl replicăm, într-o primă fază, la toate unităţile de învăţământ, iar apoi şi la celelalte clădiri aparţinând Municipalităţii sau, de ce nu, şi la blocurile de locuinţe. În următoarea perioadă, conducerea școlii, cu sprijin financiar de la primărie, se va ocupa de partea de mobilier, dotări, astfel încât în luna septembrie, copii din această zonă să poată intra într-o școală cu adevărat nouă”, a declarat primarul George Scripcaru.

 

Lucrările au fost proiectare și executate de SC Aeon Building SRL în asociere cu S.C. M.B. Building & Consulting SRL în baza unui contract în valoare de 2.530.272,79 lei fără T.V.A., din care pentru proiectare 128.115,08 lei, iar execuţie 2.402.157,71 lei.

Ordinul de începere a lucrărilor de execuţie a fost dat pe  28 februarie 2018, iar termenul de finalizare a fost aprilie 2019.

Lucrările de bază ale acestui proiect au constat în reabilitarea energetică a cladirii

  • Înlocuirea tâmplăriei (ferestre şi uşi, ferestrele vor fi prevăzute cu grilă de ventilaţie pentru aportul de aer proaspăt);
  • Izolarea faţadei cu polistiren şi vată bazaltică;

 



 

 

  • Termo hidroizolaţia terasei;
  • Realizarea unui sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură;
  • Reabilitarea sistemului de energie electrică (reabilitarea panourilor de distributie), inclusiv instalarea unor sistem automatizate de reglare a consumului de energie electrică, în funcţie de inervalul de lumină naturală de pe parcursul unei zile şi de programul şcolar;
  • Reabilitarea sistemului de energie termică (reţeaua de distribuţie a căldurii);
  • Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare;
  • Înlocuirea lămpilor interioare cu aparate de iluminat pe surse LED;
  • Dotarea cu instalaţii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
  • Lucrări de reparaţii la zidării interioare, gletuiri şi vopsitorii lavabile;
  • Montarea de pardoseală din plută, cu rezistenţă mare la trafic, făcută din materiale naturale, care nu emană fum în cazul unui incendiu;
  • Refacerea completă a sistemului de scurgere a apelor pluviale.

Lucrările de reabilitare realizate la Şcoala Generală nr. 4 au constat în lucrări de reabilitare termică prin izolarea pereţilor exteriori cu un strat de polistiren expandat de 10cm, inclusiv soclul şi acoperişul, lucrări de inlocuire a tâmplăriei existente cu elemente performante de vitraj termoizolant low-e şi prevederea  acesteia cu fante de circulaţie naturală controlată a aerului între exterior şi interior, dar şi lucrări de recompartimentare a interioarelor conform noilor normative în vigoare.

În ceea ce privește instalația de iluminat, toate corpurile de iluminat existente la Şcoala Generală nr. 4 au fost dezafectate şi înlocuite cu corpuri de iluminat moderne tip LED, cu consum redus de energie şi cu o eficienţă cât mai ridicată, conform standardelor şi normativelor în vigoare. Au fost înlocuite cablurile electrice și întrerupătoarele. A fost suplimentat numărul de prize de energie montate în laboratoarele şcolare.

A fost prevăzut iluminat de siguranţă, de securitate şi evacuare, marcare hidranţi de incendiu interiori, circulaţie/antipanică realizat cu corpuri de iluminat speciale, de tip luminobloc cu acumulatori, cu autonomie de funcţionare de minim 2h. Pe circuitele de iluminat au fost amplasate relee de programare zilnice sau saptămânale pentru a ajuta la reducerea consumului de energie. Releele sunt programate în funcţie de saptămânile anului, să pornească sau să oprească circuitele de iluminat în funcţie de programul şcolar.

Au fost montate corpuri de iluminat tip evacuare în următoarele zone: în zona casei scării pe fiecare nivel, căile de evacuare şi schimbările de direcţie, uşile de evacuare interior şi exterior, în grupurile sanitare cu o suprafaţă mai mare de 8mp şi în toaleta persoanelor cu dizabilităţi şi în camera centralelor de detecţie şi semnalizare efracţie+incendiu. De asemenea, au fost montate corpuri de iluminat anti-panică/orientare în zona scărilor la fiecare nivel, în încăperile cu o suprafaţă mai mare de peste 60 mp, pe holurile clădirilor, precum şi in sălile de curs. În camera centralelor de detecţie şi semnalizare efracţie + incendiu şi in camera tablului general vor fi montate corpuri de iluminat continuarea lucrului.



 

Instalaţia de încălzire a fost refăcută integral prin înlocuirea conductelor de agent termic si a  tuturor radiatoarelor cu unele moderne şi eficiente, din oţel. Toate conductele instalaţiei interioare de distribuţie a agentului termic au fost izolate termic.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Adrian Veștea, desemnat premier. El trebuie să formeze noul Guvern, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul

Publicat

in

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).

”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.

Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending