Avocatul Poporului atacă Ordonanța care a îngropat transportul metropolitan: „Poate aduce atingeri circulației în siguranță a persoanelor“

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51 din 28 iunie 2019, prin  care a fost eliminat transportul rutier de persoane interjudețean din sfera serviciilor publice  și au fost prelungite licențele de transport pentru operatorii privați până în anul 2023, astfel că pe cele mai multe trasee din Zona Metropolitană Brașov nu au putut fi introduse liniile RATBV. 

 

Conform Avocatului Poporului, în primul rând, actul normativ este neconstituțional, pentru că a fost aprobat de Guvern, nu de Parlamentul României, care este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării. De asemenea, în opinia Avocatului Poporului, adoptarea de către Guvern a ordonanței încalcă şi principiul separaţiei puterilor în stat.  

„La sfârșitul lunii decembrie 2018, Parlamentul a adoptat Legea  nr. 328/2018 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, întărind regimul juridic al transportului public județean de persoane și oferind mai multe garanții care să satisfacă interesul public; prin aceeași lege a fost corelat dreptul pozitiv cu dreptul Uniunii Europene. 

Parlamentul a urmărit «delimitarea mai clară a serviciilor în ceea ce privește transportul public local și extinderea acestui serviciu și la nivel județean». Astfel, în tot cuprinsul legii, s-a înlocuit sintagma «transport public local» cu cea de «transport public local și județean». Satisfacerea unui interes general reprezintă motivația primordială a înființării și organizării unui serviciu public. În opinia Avocatului Poporului, transporturile rutiere de persoane sunt și trebuie să rămână în continuare servicii publice până când Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare își va asuma responsabilitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește obligația statului de a asigura transportul rutier județean de persoane, organizat ca serviciu public”, susține Avocatul Poporului.

 

Guvernul României a renunțat la statul social? 

Avocatul Poporului susține că eliminarea serviciilor de transport rutier județean de persoane, contra cost, din sfera serviciilor publice, pe calea unei ordonanțe de urgență, echivalează cu renunțarea statului la una din trăsăturile sale fundamentale și anume statul social, precum și la obligația acestuia de a asigura cetățenilor săi un nivel de trai decent, având implicații, în cascadă, asupra întregului cadru de reglementare referitor la actele normative cu caracter social și bazate pe solidaritatea socială. În aceste condiții, în care statul, prin autoritățile sale, nu se implică concret în stabilirea unor criterii care să permită echilibrul între interesele private ale operatorilor economici și interesul public determinat de asigurarea transportului rutier de persoane în toate localitățile, noțiunea de stat social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile omului reprezintă valori supreme, devine un deziderat golit de conținut. 

 

„Mai mult, lipsa unei rețele de transport între localitățile interjudețene poate aduce atingeri circulației în siguranță a persoanelor pe drumurile publice, cu repercusiuni grave în planul respectării de către stat a obligației constituționale de garantare a dreptului la viață, precum și a dreptului la integritate fizică și psihică”, a mai argumentat Avocatul Poporului.

Reamintim că anul trecut, reprezentanţii Asociaţiei Metropolitane de Transport au anunţat că de la 1 iulie 2019 va fi introdus transportul metropolitan în localităţile  Braşov, Săcele, Codlea, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni şi Vulcan.

Începând cu 1 ianuarie 2019 a fost introdus transportul metropolitan în  Cristian, având în vedere că pe această rută nu era eliberată o licenţă de transport), iar de la 1 iulie 2019 au  devenit funcţionale liniile RATBV 210 (Braşov – Ghimbav) si 420 (Braşov – Sânpetru – Bod), pentru care procedurile legale au fost încheiate înainte de aprobarea OUG 51.