Risc foarte mare de avalanșe în Munții Făgăraș și însemnat în Bucegi

Turiștii care au de gând să meargă în ultima zi a anului în Munții Făgăraș trebuie să ia în calcul riscul foarte mare de avalanșe. Mai exact, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în Munții Făgăraș, la altitudini mai mari de 1.800 m este risc foarte mare de avalanșe, gradul de risc fiind 5 (limita superioară a scalei). 

„Principalele riscuri sunt reprezentate de stratul însemnat de zăpadă proaspătă, instabilă, de tip pulver, care în locurile adăpostite are dimensiuni considerabile, precum și de plăcile de vânt formate în special pe versanții cu orientare sud-vestică, sudică și sud-estică. Trebuie evitate toate activitățile off-piste (ski touring, drumeții, etc.) deoarece declanșarea avalanșelor este posibilă la supraîncărcări oricât de mici, dar și spontan, iar în zonele adăpostite, cu acumulările mai mari, pot antrena un volum însemnat de zăpadă”,  se arată în buletinul nivometeorologic pentru perioada 30 decembrie  – 31 decembrie (ora 20.00), emis de ANM. 

Conform Administrației Naționale de Meteorologie, la peste 1.800 m, mai ales pe rama nordică a munților, stratul instabil de zăpadă proaspătă de tip pulver, măsoară peste 1 metru. Acesta este depus peste stratul vechi, în general consolidat, care măsoară 70…80 cm. Insolația și temperaturile în creștere, cu maxime ce se vor apropia de 0 grade, vor determina o ușoară compactare a stratului superior. Pe fondul vântului moderat din sector nord-vestic, se vor forma plăci de vânt friabile, cu adeziune slabă. În zonele adăpostite s-au format depozite însemnate ce depășesc 2…3 metri.

În 30 decembrie, la Bâlea Lac stratul de zăpadă avea o grosime de 184 cm. 

Risc însemnat de avalanșe în Masivul Bucegi

Potrivit ANM, în Bucegi, în special la altitudini mai mari de 1.800 m, principalele riscuri sunt reprezentate de instabilitatea stratului de zăpadă proaspătă de tip pulver, care în locurile adăpostite are dimensiuni însemnate, și de plăcile de vânt formate în special pe versanții cu orientare sud-vestică, sudică și sud-estică. Avalanșe pot fi declanșate chiar și la supraîncărcări mici, iar în zonele adăpostite, cu acumulări mai mari, pot antrena un volum însemnat de zăpadă. Stratul instabil de zăpadă proaspătă, de tip pulver, măsoară în general peste 30…40 cm și este  depus peste stratul vechi, consolidat. Plăcile de vânt și cornișele vor crește în mărime, însă adeziunea lor
este relativ scăzută. În zonele adăpostite, zăpada transportată a format depozite însemnate ce depășesc 1…2 metri. 

În 30 decembrie, la Vârful Omu, stratul de zăpadă avea o grosime de 68 cm. 

Avalanșe pot apărea în majoritatea masivelor montane 

Administrația Națională de meteorologie a precizat că în majoritatea masivelor montane există strat relativ însemnat de zăpadă proaspătă, de tip pulver,  instabil. La supraîncărcări pe pante cu înclinație mare se pot declanșa avalanșe, în general de dimensiuni  mici. Riscul declanșării avalanșelor este mai ridicat în zone în care s-au acumulat depozite însemnate de zăpadă și pe pantele cu expoziție sud-vestică, sudică și sud-estică, unde s-au format plăci de vânt friabile.