Cunoscut odinioară ca unul dintre principalele județe producătoare de cartofi, Brașovul nu mai reușește acum nici măcar să acopere necesarul de consum al populației. Asta nu pentru că ar fi crescut prea mult numărul de locuitori sau pentru că productivitatea ar fi mică, ci pentru că agricultorii au ajuns la concluzia că „nu mai merită efortul”.  În 2019 producția de cartof a fost bună, însă brașovenii  cumpără în continuare, mai mult cartofi de import.

Nici în ceea ce privește sfecla de zahăr, Brașovul nu stă mai bine. Suprafețele cultivate au scăzut drastic în ultimii an. Dacă în cazul cartofilor, de vină sunt costurile prea mari de producție, în raport cu profitul, reprezentanții Direcției Agricole a Județului Brașov spun că atunci când vine vorba despre sfecla de zahăr, lipsa de interes a producătorilor este cauzată de starea de insolvență în care se află Fabrica de Zahăr Bod, care nu mai poate prelua, la prețuri bune, sfecla cultivată în județul Brașov, dar și de faptul că unitatea de producție și-a căpătat un renume de „rău platnic”.

Suprafețele cultivate cu cartof au scăzut de șapte ori, din 1990 până acum

La începutul anilor 90, Brașovul era principalul județ cultivator de cartof, din România. Directorul executiv adjunct al Direcției Agricole, Mihail Gyero-Popa spune că în 1990, 20.000 de hectare de teren din județ erau cultivate cu cartof. Aproape 30 de ani mai târziu, suprafețele cultivate cu cartof au scăzut de șapte ori, până la 2.900 de hectare, în 2019 – 2020. Explicația specialiștilor pentru această situație este una relativ simplă: totul se reduce la profitabilitatea acestui tip de cultură.

„Costul pentru cultura de cartof este mare. În țările Uniunii Europene producția este puternic subvenționată, astfel că, din păcate ajung, pe piețele noastre cantități foarte mari, la preț mult mai mic față de cel de producție al cultivatorilor din România. Din această cauză producătorii nu reușesc să vândă la preț convenabil, nu fac profit și ca atare, renunță la această cultură”, a explicat directorul executiv adjunct al Direcției Agricole Brașov, Mihail Gyero-Popa.

Producătorii de sfeclă de zahăr renunță la această cultură, din cauza Fabricii de la Bod

Și culturile de sfeclă de zahăr au scăzut drastic în ultimii ani. În acest caz însă, producătorii din Brașov, au preferat să se îndrepte spre alt tip de culturi, în contextul în care Fabrica de zahăr de la Bod a adunat în ultimii doi ani, datorii mari la furnizori. Așa se face că de la 3.200 de hectare cultivate în 2018, suprafața a scăzut anul trecut la 1.970 hectare, iar tendința de scădere accentuată se va menține și în anii următori, după cum estimează specialiștii în agricultură.

 „Chiar dacă producția la hectar a crescut în 2019, undeva la 40.000 de kg față de 30.000 de kilograme în 2018, cred că în continuare va scădea suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr.  Modul cum a funcționat în ultimii ani Fabrica de zahăr de la Bod (aflată acum în insolvență – n.n.), dar și conjunctura pieții, respectiv prețul foarte mic al zahărului, au făcut ca acești cultivatori de sfeclă să nu fie plătiți la timp. O parte din ei  s-au reorientat spre alte culturi, iar alții au încheiat contracte cu fabrica din Luduș, pentru a livra acolo, însă cu profit mai mic, dat fiind și distanța mare. De asemenea, tot din cauza distanței, de la Luduș agricultorii din județul nostru nu pot aduce nici tăiței de sfeclă, folosiți ca furaj”, a explicat Mihail Gyero-Popa.

45% din suprafața agricolă a județului este ocupată de plante de nutreț

În prezent, județul Brașov mai are 284.406 hectare de terne agricol, dintre care 163.413 hectare sunt de pășuni și fânețe, 119.406 hectare teren arabil, 1.584 hectare de livezi și arbuști și 3 hectare de vii și hameiști. Din suprafețele cultivate, agricultorii preferă, în acest moment, plantele de nutreț, care sunt cultivate de 43.408 hectare. Pe 11.530 de hectare este cultivată orzoaica de primăvară, pe 15.360 grâu de primăvară și 3.000 de hectare, porumb de boabe. Specialiștii în agricultură spun că dincolo de culturile de cartof și sfeclă de zahăr, care au scăzut ca suprafață cultivată, într-o situație sensibilă se află culturile de porumb, din cauza producție reduse la hectar, cauzate de condițiile meteo. Pe de altă parte, au crescut suprafețele cultivate cu rapiță și soia boabe, întrucât acestea au condiții meteo prielnice. Soia boabe se cultivă la Brașov, și în toată România, de altfel, doar în varianta convențională, în ciuda faptului că aduce o producție la hectar cam la nivelul a 60% față de cea din semințe modificate genetic.