Ramai la curent!

Cotidian

De ce Curtea de Apel Brașov nu a eliminat interceptările făcute de DNA cu SRI din dosarul primarului PSD din Ghimbav: serviciul de informații a oferit doar suport tehnic / Prejudiciul în dosar e de peste 20 de milioane de lei

Publicat

acum 6 ani

in

Judecătorii Vlad Mihai Neagoe și Cristina Moisă de la Curtea de Apel Brașov nu au eliminat probele realizate de DNA cu SRI în dosarul primarului PSD din Ghimbav, Dorel Toma, potrivit motivării instanței. În plus, cei doi judecători au anulat decizia Tribunalului Brașov care eliminase probele.

În esență, judecătorii Curții de Apel Brașov au argumentat că SRI a oferit doar un simplu suport tehnic, fiind deținătorul aparaturii de înregistrare, după cum reiese din motivarea instanței 

”Curtea reţine corespondenţa relevantă dintre organul de urmărire penală şi serviciul de informaţii, (….), fără însă să constate implicarea în cauză a acestuia din urmă altfel decât prin punerea la dispoziţie a infrastructurii specifice cu care s-a realizat efectiv interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice. Nici aspectul privind redarea în scris pe suport informatic a unor asemenea comunicări nu imprimă activităţii realizate caracter procesual, atâta timp cât la dosar se află mijlocul de probă constând în procesul-verbal de redare subscris de organul competent, alături de suportul optic aferent (…).  Or, doar acestea din urmă au relevanţă probatorie în cauză şi poartă caracteristica responsabilităţii organului judiciar, care să asigure încrederea publică în actul judiciar şi premisele fiabilităţii mijloacelor de probă. Serviciul de informaţii nu a făcut niciun fel de evaluare a probatoriului în cauză şi nici nu şi-a asumat vreo responsabilitate juridică, alta decât cea a înregistrării pe suport optic a convorbirilor telefonice interceptate, aspect cu caracter pur tehnic. De altfel, în cauză nici nu au fost învederate aspecte care să conducă la concluzia lipsei de fiabilitate a probelor constând în convorbirile telefonice interceptate, înţelese ca fiind aptitudinea mijlocului de probă de a reflecta în mod corespunzător aspectul de fapt pe care tinde să-l demonstreze, implicarea serviciului de informaţii apărând să se fi rezumat doar la simplul concurs tehnic, fără depăşirea sferei acestuia și trecerea la activități de punere în executare a mandatelor, deci de acte de urmărire penală, motiv pentru care Curtea nu poate reţine nici din această perspectivă vreun motiv pentru care să le considere nelegal administrate în cauză”, este un fragment relevant din motivarea Curții de Aplel Brașov.

Judecătorii au explicat și faptul că refuzul lor de a elimina probele făcute de DNA cu SRI nu înseamnă că nu respectă decizia CRR 51/2016, care a declarat neconstituțional binomul SRI-DNA.

”Ceea ce face diferenţa de tratament juridic sub aspectul sancţiunii procesuale aplicabile este calificarea activităţii desfăşurate de serviciul de informaţii ca ţinând de punerea în executare a mandatului de supraveghere în sensul de act de urmărire penală sancţionabil cu nulitatea absolută în caz de încălcare a competenţei funcţionale sau ca simplu concurs tehnic urmând regimul sancţiunii nulităţii relative de drept comun aplicabil oricărei alte reglementări procedurale (…).  Însăşi Curtea Constituţională pare că face diferența între, pe de o parte, activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere, ca act procesual/procedural de urmărire penală efectuat de organele judiciare competente material sub sancțiunea nulității absolute, și, de cealaltă parte, sprijinul/suport/concursul tehnic asigurat pentru această activitate, acceptat ca fiind strict necesar sub aspect tehnic și având caracter legal atâta timp cât persoanele chemate să dea concursul tehnic nu desfășoară și ele activitățile de punere în executare a mandatelor, înțelese ca acte de urmărire penală”, a argumentat instanța CA Brașov.

Sursa: G4Media.ro

Primarul orașului Ghimbav, Dorel Toma și alte persoane au fost trimise în judecată de DNA în august 2018. Acuzațiile se referă la faptul că edilul ar fi cumpărat ilegal, prin achiziție directă și la prețuri umflate ”stâlpi de iluminat, leagăne tip băncuță din lemn lăcuit cu acoperiș din șindrilă bituminoasă” și lucrări de renovare a școlii din localitate. Prejudiciul estimat este mai mare de 20 de milioane de lei.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending