Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, PNL şi USR privind modificările aduse Legii concurenţei, stabilind că acestea sunt constituţionale, transmite Agerpres.

USR și PNL au atacat la Curtea Constituțională legea prin care procedura de numire a membrilor Consiliului Concurenței a fost modificată în sensul că membrii conducerii sunt numiți de Parlament, nu de președinte, cum e în prezent. Actul normativ a fost inițiat de PSD.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se arată în minuta deciziei.

Şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996.

„Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale”, spunea şeful statului în sesizarea transmisă CCR.

El susţinea că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Şeful statului indica faptul că actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar la Senat i-au fost aduse 38 de modificări la peste 20 de articole, care au vizat compunerea plenului Consiliului Concurenţei, modalitatea de numire a membrilor plenului, stabilirea atribuţiilor acestora, modificarea condiţiilor pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, modificarea reglementărilor în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, modificarea dispoziţiilor referitoare la aspectele examinate şi dezbătute în plen de Consiliul Concurenţei, funcţiile publice de specialitate din cadrul instituţiei, interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice, modificarea statutului secretarului general şi al secretarului general adjunct şi, nu în ultimul rând, introducerea art. II şi art. III, cu efect direct în ceea ce priveşte schimbarea conducerii Consiliului Concurenţei.

„O intervenţie legislativă de o asemenea amploare şi realizată cu privire la dispoziţii de o importanţă deosebită din cuprinsul Legii nr. 21/1996 ce reglementează funcţionarea unei autorităţi autonome cu responsabilităţi clare în statul român şi în aplicarea dispoziţiilor tratatelor şi legislaţiei Uniunii Europene nu numai că deturnează actul normativ de la scopul iniţiatorului şi de la forma adoptată de Camera Deputaţilor, dar reprezintă şi o încălcare flagrantă a principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2), prin raportare la art. 75 din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, sublinia Iohannis.

În opinia sa, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor din Constituţie, prin continuarea parcursului legislativ după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de Legea fundamentală.

Potrivit preşedintelui Iohannis, condiţia necesară pentru a fi numit în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei, prevăzută de actul normativ – „să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare” – contravine Constituţiei, întrucât instituie o decădere perpetuă din acest drept.

De asemenea, condiţia conform căreia „persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială” contravine prevederilor din Constituţie în componenta privind calitatea legii, susţinea şeful statului.

Iohannis mai critica şi prevederile conform cărora, „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei. Actualii membri ai Consiliului pot fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţiile prevăzute de prezenta lege”.

Astfel, el indica faptul că, în realitate, mandatele în curs ale membrilor Consiliului Concurenţei vor înceta la data depunerii jurământului de către membrii Consiliului Concurenţei ce vor fi numiţi prin hotărâre a Camerei Deputaţilor şi Senatului, arătând că se încalcă principiul neretroactivităţii legii civile.

Preşedintele Iohannis susţinea că demararea procedurilor pentru numirea tuturor membrilor Consiliului Concurenţei – cu consecinţa afectării mandatelor neepuizate ale actualilor membri ai Consiliului – echivalează cu nerespectarea de către statul român a obligaţiei de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi implicit cu încălcarea Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre, astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne.

Şi senatori ai grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea actului normativ.