”În Legea compostului problemele sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităților de tratare și implicarea primăriilor”

Începând din această lună, mai exact în data de 20 februarie 2021, intră în aplicare, cel puțin în scripte, Legea nr 181 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, pe scurt Legea Compostului, potrivit căreia toate resturile biodegradabile trebuie colectate separat de celelalte deșeuri, în pubele maro sau transformate în îngrășământ natural, în propria gospodărie, cu ajutorul unor containerelor individuale speciale pentru compostare individuala. 

Pentru nerespectarea acestor prevederi, amenzile prevăzute de lege sunt cuprinse între 400 și 800 de lei, pentru persoanele fizice, între 10.000 și 20.000 de lei, pentru cele juridice si intre 5.000 și 15.000de lei, pentru primării. Normele tehnice de aplicare, inclusiv cele pentru Ordinul privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deșeurile industriale și municipale, utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, necesare implementării sunt, însă neoficializate. 

„Această lege este o etapă necesară atingerii obiectivului anual de reducere  a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare, prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. p) din OUG 196 privind Fondul pentru Mediu de 60% din care reciclare de minimum 50% din cantitatea totală de deșeuri generate și 10% alte forme de valorificare, pe care trebuie să îl îndeplinim la nivel național, pentru a ne alinia normelor europene și a nu risca amenzi care pot ajunge la 200.000 de euro pe zi. În mod normal, o dată cu intrarea în vigoare a acestei legi, fiecare producător de deșeuri ar trebui să precolecteze în trei categorii mari: reciclabile ( hârtie carton, mase plastice, sticla, metal), biodeseuri (deșeuri bioedegradabile) și deșeuri nereciclabile. În același timp, pentru ca aceasta lege să își atingă scopul, este obligatoriu ca autoritățile publice locale să implementeze în regulamentele de salubrizare, modalitatea sistemului de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei “plătește pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, inclusiv sa introducă tarif dedicat colectării separate a deșeurilor biodegradabile”, explică Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata, companie care activează în domeniul salubrizării în județele Brașov, Hunedoara, Timiș, Brăila, Giurgiu și Vâlcea.

Conform legii, este obligația autorităților publice locale, respectiv a Asociațiilor de dezvoltare de gestionare a deșeurilor, să modifice regulamentele de salubritate și să introducă colectarea biodegradabilului separat, în același timp cu asigurarea tratării deșeurilor biodegradabile, fie în instalații de compost, fie în instalații de digestie anaerobă. Legea compostului este binevenită, însă trebuie să aibă în spate o infrastructură deja funcțională și norme de aplicare, care în prezent sunt în curs de elaborare de către Ministerul Mediului și alte autorități. 

„În Legea compostului problemele sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităților de tratare și implicarea primăriilor. Colectarea se învață și se face, dar nu putem duce aceste deșeuri biodegradabile, din toată țara, în doar câteva județe care dețin astfel de instalații de compostare sau biogaz, ci ar trebui să avem la dispoziție astfel de stații cel puțin la nivelul fiecărui județ”, subliniază Bogdan Constantinescu.

Specialistul în colectare separată a deșeurilor este de părere că o altă problemă importantă care trebuie depășită în tot acest proces este mentalitatea celor care nu sunt pregătiți să accepte ideea colectării în mai multe recipiente diferite și să precolecteze deșeurile pe mai multe categorii, pe platformele de colectare. 

„Dacă în zonele rurale legea se aplică deja parțial, în special un județele care au beneficiat de finanțare europeană oamenii fiind obișnuiți să refolosească resturile organice din bucătărie pentru hrana animalelor sau pentru compost, în amestec cu resturile vegetale de prin grădină, la orașe oamenii se plâng ba că nu au loc în bucătărie pentru mai multe recipiente, ba că trebuie să consume prea mulți saci. Acest sistem sănătos pentru mediu funcționează de ani buni în țări din vestul Europei și și-a dovedit deja eficiența, așa că tot ce ar trebui să facem ar fi să îl aplicăm și la noi. Și în acest moment sunt disponibile pe platformele de depozitare containere separate pentru toate categoriile de deșeuri, dar experiența din stațiile de sortare ne-a arătat că unora le pasă prea puțin de reguli. Dacă s-ar introduce acele sisteme de colectare inteligente, care să contorizeze cât aruncă fiecare abonat și să îl oblige să plătească funcție de cât aruncă, am reuși mult mai repede să atingem țintele de reciclare”, a conchis managerul Brai Cata. 

Datele statistice arată că doar 20% din totalul deșeurilor produse de populație ar trebui să ajungă la gropile de gunoi, diferența de 80% constând în proporții egale, în deșeuri reciclabile uscate – plastic, hârtie, sticlă, carton, metal – și în deșeuri biodegradabile, România fiind o campioană a risipei alimentare cu 24% hrană gătită ajunsă la gunoi, 24% fructe, 21% legume și 20% pâine.