Transparency International: România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din UE

Indicele de Percepție a Corupției 2021 publicat marți de Transparency International arată că, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupției, în ultimii 10 ani. România nu face excepție.

Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) și Bulgaria (42 de puncte). Percepția asupra corupției din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci și prin comparație cu rezultatele din anul 2012, când țara noastră avea 44 de puncte din 100.

Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Percepția cu privire la corupția din sectorul public din România este neschimbată de zece ani. 

Din analiza Transparency International, citată de hotnews.ro, reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să își extindă puterea executivă, să ascundă informații publice și să restrângă din drepturile cetățenilor. Pandemia a afectat transparența și responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la pași înapoi făcuți chiar și de țările din fruntea clasamentului.

În România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achizițiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenței cheltuielilor publice făcute în pandemie.

Transparency International Romania readuce în atenția publică Pactele de Integritate – o soluție pentru asigurarea transparenței, eficienței și tratamentului egal în achizițiile publice.

În acest context, Transparency International România face următoarele recomandări:

• Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziții, de la momentul planificării până la execuția integrală, pentru toate achizițiile care depășesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.

• Introducerea Pactelor de Integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanțate prin fondurile structurale și de investiții.

• Îmbunătățirea SICAP cu informații necesare pentru a înțelege punctele slabe ale sistemului și ale procedurilor de achiziție și pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care să remedieze problemele identificate.

• Transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standard înalte de conformitate.