Brașovul vrea să devină, din nou, capitală. De data aceasta „velo”. Strategia este prezentată în proiectul Masterplanului Velo

„Brașov, capitală verde” nu este singurul slogan al municipalității brașovene.  Mai noi, a mai apărut unul: „Brașov, capitala velo”, despre care se vorbește în Masterplanul Velo pentru municipiul Brașov. 

”În anul 2035 Brașovul se caracterizează ca un oraș activ în care mersul cu bicicleta, fie în oraș sau în împrejurimi, reprezintă o adevărată plăcere. Bicicleta este un element important în stilul de viață brașovean, fie că este vorba de deplasările cotidiene sau de petrecerea timpului liber.
Capitala bicicletei din România este deservită de o rețea complexă de piste, benzi și trasee pentru biciclete care conectează toate zonele de interes prin infrastructură sigură, directă, coerentă, atractivă și confortabilă. Magistralele velo urmează principalele artere care străbat orașul, acestea sunt completate de trasee secundare amenajate pe rețeaua stradală secundară dar și de zone pietonale sau cu limitări de viteză (max. 30 sau 20 km/h). Rețeaua locală continuă în teritoriul învecinat asigurând legături cu fiecare localitate din cadrul zonei metropolitane. Toate instituțiile publice și zonele de interes sunt echipate cu rastele sigure pentru biciclete iar terminalele de transport și cartierele de locuințe colective sunt deservite de o rețea
amplă de garaje pentru biciclete. Totodată, sistemul metropolitan de bike-sharing asigură un acces facil tuturor cetățenilor și vizitatorilor la o bicicletă pentru a realiza deplasări scurte și eficiente. Comunitatea este o parte activă din procesul de îmbunătățire și dezvoltare a infrastructurii dar și în
promovarea mersului cu bicicleta”, se arată în Master Plan. 

Tot în Masterplan  sunt prezentate și obiectivele strategiei „Brașov, capitala velo”:  

• Peste 15% din totalul deplasărilor sunt realizate cu bicicleta
• Mersul cu bicicleta, parte din identitatea Brașovului
• Brașov – gazda evenimentului internațional Velo City 2025 (2027)
• 350 km de piste pentru biciclete, 50 de garaje pentru biciclete, sistem de bike-sharing (rază de 350 m în jurul stațiilor – cu minim 3000 de biciclete), Peste 10 stații de tip „self-care”, aplicație dedicată mersului cu bicicleta (inclusiv sistem de bonificații – poate fi parte din aplicația
  de mobilitate a orașului). 

Cum se vor amenaja pistele 

Pentru amenajarea pistelor pentru bicicliști sunt prezentate și soluțiile tehnice, acestea urmând a fi aplicate în funcție de configurația terenului. Pentru o siguranță sporită majoritatea pistelor pentru biciclete din masterplan vor fi amenajate sub forma unor piste bidirecționale amplasate pe o parte a străzii17 fiind protejate de delimitări fizice (preferabil jardiniere cu vegetație) de traficul rutier.

Sunt gândite trei categorii de piste pentru bicicliști: 

 • Rețeaua Primară (53 km) – Artere de circulație majore (care includ și piste) și sunt gândite ca străzi complete (trotuare generoase, piste pentru biciclete, transport
public etc.).
• Rețeaua Secundară (35.5 km) – Străzi secundare / de legătură cu un trafic mai puțin intens.
• Străzi locale (60 km) cu prioritate pentru mijloace de transport nemotorizate.

Ce soluții sunt propuse: 

• Eliminarea benzilor auto este soluția sugerată pentru acele artere cu un nivel de serviciu bun (A sau B) cum ar fi: str. Zizin, bd. A. Vlahuță, str. M. Kogălniceanu, str. Toamnei, str. Hărmanului (doar un segment) sau str. Lacurilor.
• Reconfigurarea locurilor de parcare va viza preponderent transformarea lor din parcări în spic sau perpendiculare în parcări în lungul străzii. Această măsură va contribui inclusiv la ameliorarea siguranței rutiere.
• Măsuri de calmare a traficului se vor folosi preponderent pe străzile locale unde bicicliștii vor partaja strada cu autoturismele și după caz cu pietonii. În aceste cazuri, indicatoare de limitare a vitezei nu sunt suficiente și este nevoie de amenajări suplimentare care să forțeze conducătorii auto să respecte limita maximă de viteză permisă (20 sau 30 km/h). Astfel de amenajări pot fi limitatoare de viteză, șicane realizate din autovehicule parcate16, blocarea străzii pe o direcție și alte marcaje relevante. Este important de menționat că limitatoarele de viteză trebui configurate în așa fel încât să nu limiteze și viteza bicicliștilor. De aceea se păstrează mici culoare de trecere pentru bicicliști.
• Valorificarea traseelor alternative mizează pe zonele împădurite și pe cursurile de apă. Acestea pot găzdui infrastructură pentru biciclete asigurând legături importante în oraș. Un exemplu este parcursul Timișului care amenajat poate asigura legătura între cartierul Răcădău și Zona AFI sau între cartierul Stupini și zona Bartolomeu Nord.
• Îngustarea benzilor auto este o soluție abordată pe termen mediu întrucât cadrul legal nu este încă adaptat pentru a permite benzi auto de 2.75 sau 3m pe străzi de categoria I și II.  

În prezent municipiul Brașov dispune de o rețea de piste și benzi pentru biciclete care însumează aproximativ 26 km lungime.